• 4 iunie 1989, masacrul din Piața Tiananmen a fost marcant pentru istorie – o fotografie cu un cuplu dansând înaintea represiunii face înconjurul internetului
  • Guvernul chinez s-a mișcat rapid pentru a șterge acest capitol de istorie din memoria colectivă
  • Nici până azi nu s-a aflat un număr oficial de morți al masacrului din Piața Tiananmen

1 iunie 1989, miezul dimineții, Piața Tiananmen – Beijing. Cineva a pornit un casetofon din care răsuna muzica anilor ’80. Oamenii din preajmă au început să danseze.

Un cuplu tânăr face o piruetă în mulțimea animată de muzica din casetofon. Femeia zâmbește subtil, cu ochii aproape închiși, în timp ce partenerul ei, îmbrăcat într-o cămașă lejeră și un sacou, o rotește. Mulțimea aplaudă.

Această fotografie surprinde o latură a mișcării pro-democratice, care des este mult prea umbrită de ceea ce avea să urmeze: represiunea militară violentă începută în seara lui 3 iunie, care a continuat până în dimineața zilei de 4 iunie.

Recomandări

PUTIN ÎL VIZITEAZĂ PE KIM
NETANYAHU DIZOLVĂ CABINETUL
MACRON ARUNCĂ PARTIDUL ÎN AER
BELGIA PIERDE ÎN FAȚA SLOVACIEI
ROMÂNIA ÎNVINGE UCRAINA
NATO, ÎN ALERTĂ

Ce a urmat după această fotografie care a marcat istoria

Nu există un număr oficial de morți relatat în urma nefericitelor zile de iunie ale lui ’89, însă activiștii sunt de părere că au murit atunci sute sau chiar mii de oameni.

Cu mult peste 30 de ani mai târziu, Zhou Fengsuo, un lider al studenților din Beijing, care a fost mai târziu închis, povestește despre zilele de iunie care au marcat istoria.

„Era prilej de celebrare, de festivitate. Pentru prima oară puteai vedea libertatea cum plutește în aer. Oamenii se simțeau atrași în această bucurie comună generată de libertate și simțeau nevoia să petreacă acolo, în Piața Tiananmen, simbolul puterii în China. Este cea mai puternică și inspirațională poveste din 1989”, spune Zhou Fengsuo.

Câtă vreme Piața Tiananmen a fost ocupată, timp de șase săptămâni, protestatarii ofereau tort, oamenii împărțeau micul dejun și ceaiul, iar cineva chiar l-a tuns pe unul dintre protestatari. Ba chiar se țineau și cununii sau nunți neoficiale.

„Tiananmen a fost Woodstockul Chinei: fără noroi, dar cu sânge din belșug”, spune Rose Tang. Ea a participat la protest în vreme ce era doar o studentă în Beijing.

„Era pentru prima oară, de la 1949, când chinezii simțeau cu adevărat măcar puțin din gustul libertății al cetățeanului individual, dar și gustul unei comunități unite”, adaugă Rose Tang.

Legea marțială și violențele de la 4 iunie 1989, în China

Însă până spre finalul lunii mai, protestele au început să piară, iar protestatarii erau tensionați. În data de 20 mai, autoritățile au declarat legea marțială pentru a eradica săptămânile de proteste, adunările și greve ale foamei pornite de studenții care au inspirat susținere în întreaga țară.

Trupele au încercat să e mute în capitală, însă erau blocate de cetățeni. Noaptea precedentă circulase un zvon că armata chineză vrea să elibereze piața.

În dimineața zilei de 1 iunie, cei care au păzit piața peste noapte s-au simțit ușurați atunci când și-au văzut corturile încă acolo, iar pe Zeița Democrației încă în picioare – aceasta a fost ridicată cu doar câteva zile mai devreme.

„Când s-au trezit în dimineața următoare și și-au dat seama că armata nu a venit, s-a răspândit asupra tuturor un sentiment de ușurare, de Am supraviețuit”, spune Mark Avery, fotograful Associated Press la vremea aceea, cel care a surprins cuplul pe care îl descriam la începutul poveștii.

Acea zi ar fi fost una dintre ultimele zile atinse de pace din Piața Tiananmen. Copiii priveau prelung la Zeița Democrației, o înfățișare de 10 metri înălțime construită din cabluri și hârtie creponată.

Studenții, muncitorii și rezidenții vorbeau, cântau, conform unui alt lider al protestelor, Jian Shao, prezent acolo la miezul zilei.

„Aceste imagini și scenarii au fost foarte rare după legea marțială”, spune Jian Shao.

Greutatea zilelor de după masacrul din 4 iunie 1989, din Piața Tiananmen

După ziua represiunii, 4 iunie 1989, așa cum este descrisă acum în China, astfel de scene erau interzise în mod special, mai ales că autoritățile s-au mișcat destul de rapid pentru a șterge din amintirea publică acest capitol de istorie.

„Lucrul care m-a marcat foarte tare a fost liniștea orwelliană după acest moment”, a spus Mark Avery, fotograful Associated Press, care a rămas să lucreze în Beijiing până în anul 1991. Legea marțială a fost menținută până în anul următor represiunii.

„După aceea, tot ce vorbeau oamenii era despre partid. Nu mai existau conversații. Era greu de imaginat ceea ce se întâmpla”, a mai spus Mark Avery.

Azi, 31 de ani mai târziu, nu știm ce s-a întâmplat cu minunatul cuplu fotografiat de Mark Avery de la Associated Press. Cel mai probabil erau studenți din afara Beijingului, din câte ne putem da seama după micile insigne vizibile pe cămășile lor. Zhou spune că studenții din Beijing nu aveau tendința să-și poarte insignele.

Poate că cei doi au fost cuprinși de violențele de atunci, ori arestați. Dacă au scăpat și locuiesc în China zilelor noastre, poate că au trecut peste moment, ajutați și de efortul guvernului de a șterge evenimentul.

„Nu știm, nu vom ști niciodată. Nu știu dacă își vor aminti vreodată ziua respectivă…”, spune Zhou. „Erau doar niște omeni simplii”, adaugă acesta.

Tank Man – omul care a făcut istorie în fața armatei din China

Așa a fost poreclit un bărbat curajos din China care s-a așezat în fața tancurilor armatei chineze pentru a le opri. Totul s-a întâmplat pe 5 iunie 1989, la o zi după ce protestele din Piața Tiananmen au fost oprite violent de armată.

In timp ce tancul impunător care se afla în fața convoiului încerca să treacă, bărbatul își schimba poziția de multe ori pentru a bloca arma militară.

Imaginea a rămas puternic îndrădăcinată în memoria vizuală a oamenilor, la nivel global.

La nivel internațional, această imagine este considerată iconică și foarte importantă în istorie.