Mihai Eminescu în fizică. Visa dincolo de granițele pământului și cerceta universul

mihai-eminescu-poza
  • Între 1862 și 1879, poetul Mihai Emienscu s-a aflat la Viena.
  • A visat dincolo de granițele pământului și a cercetat universul.
  • Pasiunea pentru fizică a fost transpusă și în poeziile sale.

Mihai Eminescu în fizică. Înainte să fii turist în spațiu, îți dai seama că „Pământul nostru e mai sărac în genii decât Universul în stele fixe”. Explorarea spațială te aduce mai aproape de specialiști din toate colțurile lumii. Și nu te lasă să te pierzi în măcinările de zi cu zi. Eşti Eminescu când visezi dincolo de graniţele pământului și cercetezi universul. Așa cum a făcut-o tânărul Mihai, între 1862 și 1879, la Viena.

„Avea libertatea să intre în orice sală, să se așeze și să asculte. Și în același timp, colegii lui de acolo, Slavici de exemplu, spunea că avea obiceiul, atunci când primea diurna de acasă, să să se retragă și să citească enorm și citea nu numai filosofie, nu numai literatură, dar și științe exacte, iar în acea perioadă era titularul catedrei de fizică de la Viena Boltzmann, un celebru fizician”, spune Crina Petec-Călin.

Pasiunea pentru fizică a lui Eminescu era alimentată și de o efervescență științifică în epocă. Apăreau atunci primele concepte precursoare teoriei relativității, iar Eminescu folosește în poezia lui conceptul spațiu-timp.

„Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele –
Părea un fulger ne’ntrerupt
Rătăcitor prin ele”, sunt versurile poetului Mihai Eminescu.

„Luceafărul, a putut să parcurgă căi lumină. Mii de ani i-au trebuit, dar această perioadă lungă nu se explică, deoarece Luceafărul se întoarce foarte repede. Timpul trece foarte repede pentru Luceafăr, pentru Cătălina ceva mai greu, dar niciun caz nu durează mii de ani”, transmite Crina Petec-Călin.

Ce vezi pe cer se întâmplă acum sau este o proiecție a universului? Eminescu știa că lumina are o viteză finită, se descoperise încă din anii 1600. Și îți tine lecția de fizică în versuri: La steaua care-a răsărit, e-o cale-atât de lungă, că mii de ani i-au trebuit, luminii să ne-ajungă. La 136 de ani după ce Mihai Eminescu descria modul în care călătoresc stelele, putem pătrunde mai adânc în tainele Universului, grație telescopului James Webb.

„Puteam să vedem, numai că noi vedem imaginea stelei care a plecat de atunci către noi, deci s-a stins ea, nu mai există și noi vedem imaginea stelei respective. La fel se întâmplă și cu cei telescoup James Webb care are o oglinda care este foarte mare. Are diametrul de 6,15, de aceea este capabilă să se uite foarte adânc în spațiu, deci să vadă lucrurile foarte mici și să le mărească”, spune fizicianul Cristian Presură.