Fie că se cheamă Hag ha-matzot (Sărbătoarea azimelor – referitor la pască, pâinea nedospită care se mănâncă la acest praznic) sau Hag ha-aviv (Sărbătoarea primăverii), Pesah aminteşte eliberarea fiilor lui Israel din robia Egiptului. Durează şapte zile în Israel (dintre care doar prima şi ultima nu sunt lucrătoare) şi opt zile în diapora.

Seara aceasta (ziua liturgică la evrei începe la apusul soarelui şi se termină la următorul asfinţit) stă sub semnul cifrei patru: cele patru cuvinte rostite la ieşirea din Egipt – “Scos (am fost) şi mântuit şi salvat şi condus”, cele patru pahare cu vin care se beau (al cincilea e aşezat, pe colţul mesei, pentru desfătarea profetului Eliahu), cele patru întrebări care se pun mesenilor de către cel mai tânăr membru al familiei şi cele patru răspunsuri.

Laimotivul este “prin ce se deosebeşe noaptea aceasta de celelalte” – de ce se nu se mănâncă pâine dospită? de ce se mînâncă ierburi amare? de ce se înmoaie verdeaţa în apă sărată? de ce se şade pe scaune căptuşite cu perne? – întrebările prilejuiesc capului familiei lungi răspunsuri. Astfel îşi îndeplineşte porunca de a le povesti copiilor şi nepoţilor despre eliberarea din robie. Pâinea nedospită e simbolul robiei (lehem oni – “pâinea mizeriei”),  ierburile amare sunt simbolul amărăciunii de dinainte de eliberare, carpas (verdeaţa care se înmoaie în apă sărată) invocă Marea Roşie.

Recomandări

MACRON NEGOCIAZĂ PACEA
CE PASCĂ ALEGI DE PAȘTE
RÂZBOIUL NU NE DĂ PACE
DEAL!
CE FACI ÎN VINEREA MARE
LE-A DAT CU TESLA

În fiecare Pesah e amintită povestea celor patru fii:

“Iată cei patru fii despre care stă scris în Carte: primul este înţelept, al doilea necredincios, al treilea incapabil să priceapă întreabarea, în vreme ce al patrulea nici măcar n-o cunoaşte”… 

Citește și