- Unul dintre cele mai importante muzee de artă din Elveția spune că va elimina cinci picturi dintr-una dintre expozițiile sale.
- Operele de artă care sunt investigate sunt: Jardin de Monet à Giverny de Claude Monet, Portretul sculptorului Louis-Joseph de Gustave Courbet, Georges-Henri Manuel de Henri de Toulouse-Lautrec, Turnul vechi de Vincent van Gogh și La route montante de Paul Gauguin.
- O a șasea lucrare din colecție, La Sultane de Edouard Manet, a fost, de asemenea, analizată în continuare.
Unul dintre cele mai importante muzee de artă din Elveția spune că va elimina cinci picturi dintr-una dintre expozițiile sale, în timp ce investighează dacă au fost furate de naziști, scrie BBC.
Lucrările – parte dintr-o colecție de la muzeul Kunsthaus Zurich – sunt ale unora dintre cei mai apreciați artiști ai lumii, printre care Claude Monet și Vincent van Gogh.
Au existat multă vreme suspiciuni cu privire la proveniența lucrărilor din Colecția Emil Bührle – numită după un traficant de arme născut în Germania care a făcut avere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial producând și vânzând arme naziștilor.
Decizia de înlăturare a picturilor vine în urma publicării unor noi linii directoare care vizează abordarea numărului mare de lucrări culturale care încă nu au fost restituite familiilor din care au fost furate.
Operele de artă care sunt investigate sunt: Jardin de Monet à Giverny de Claude Monet, Portretul sculptorului Louis-Joseph de Gustave Courbet, Georges-Henri Manuel de Henri de Toulouse-Lautrec, Turnul vechi de Vincent van Gogh și La route montante de Paul Gauguin.
Consiliul de fundație al Colecției Emil Buhrle a declarat într-un comunicat că „s-a angajat să caute o soluție justă și echitabilă pentru aceste lucrări cu succesorii legali ai foștilor proprietari, urmând cele mai bune practici”.
O a șasea lucrare din colecție, La Sultane de Edouard Manet, a fost, de asemenea, analizată în continuare, dar fundația a spus că nu crede că noile linii directoare i se aplică și că pictura va fi luată în considerare separat.
„Datorită circumstanțelor istorice generale legate de vânzare, Fundația este pregătită să ofere o contribuție financiară la averea lui Max Silberberg în ceea ce privește destinul tragic al fostului proprietar”, se arată în comunicat.
Silberberg a fost un industriaș evreu german a cărui colecție vastă de artă a fost vândută la licitații forțate de către naziști. Se crede că a fost ucis în lagărul nazist de la Auschwitz în timpul Holocaustului.
Potrivit ziarului Neue Zürcher Zeitung, s-a dezbătut dacă Silberberg a fost forțat să vândă La Sultane sau dacă a făcut-o în mod liber din motive financiare.
Peste 20 de țări, inclusiv Elveția, au convenit la începutul acestui an cu noi bune practici din partea Departamentului de Stat al SUA cu privire la modul de a face față artei jefuite de naziști.
Acestea au fost emise pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Principiilor Conferinței de la Washington din 1998, care au stabilit un set de principii care vizează restituirea articolelor care au fost fie furate, fie vândute forțat.
Principiile reprezintă un recurs important pentru familiile care doresc să recupereze arta jefuită, deoarece, în conformitate cu legislația elvețiană, nu pot fi formulate astăzi cereri legale de restituire sau despăgubire pentru lucrările din colecția Bührle din cauza termenelor de prescripție.
Stuart Eizenstat, consilierul special al secretarului de stat al SUA pe problemele Holocaustului, a declarat în timpul anunțului celor mai bune practici din martie că se estimează că „peste 100.000 din cele 600.000 de picturi și multe altele din milioanele de cărți, manuscrise, obiecte religioase ritualice, iar alte obiecte culturale furate nu au fost niciodată returnate”.
Până la moartea sa în 1956, Bührle a adunat o colecție de aproximativ 600 de lucrări de artă. Un număr mare dintre acestea sunt gestionate de Fundația Bührle și au fost expuse la Kunsthaus ca parte a unui împrumut pe 20 de ani.