BNR a majorat dobânda de referinţă la 1,75%. Care sunt implicațiile economice

Bancnote romanesti, lei cu Caragiale si Blaga. Sursa Foto: Profimedia

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa marţi a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021.

Instituţia a mai decis şi extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale; astfel, începând cu 10 noiembrie 2021 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an, păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de Administraţie a constatat că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august şi 3,94 la sută în iunie.

Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6 la sută în septembrie, de la 2,9 la sută în iunie. Evoluţia reflectă efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri şi servicii manifestată ulterior relaxării restricţiilor de mobilitate şi de ascensiunea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii poliţelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6 la sută şi la 2,9 la sută, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.

Noile date statistice arată creşterea cu 1,9 la sută a economiei în trimestrul II 2021 – ritm trimestrial relativ încetinit faţă de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior –, precum şi majorarea mai pronunţată a dinamicii ei anuale, la 13,9 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei severe suferite în perioada similară a anului trecut. Evoluţia implică depăşirea mai evidentă în acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum şi mărirea uşor peste aşteptări a excedentului de cerere agregată.

Creşterea variaţiei anuale a PIB a fost susţinută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporţii considerabil diferite şi uşor modificate faţă de estimările precedente. Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mică distanţă de cel al variaţiei stocurilor, în timp ce contribuţii modeste au fost aduse de formarea brută de capital fix şi de consumul administraţiei publice. În acelaşi timp, exportul net şi-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, deşi ceva mai puţin decât se estimase anterior, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil faţă de trimestrul I, sub influenţa relativei ameliorări a balanţelor veniturilor, rămânând însă superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.

Evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire mai pronunţată a creşterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent faţă de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creşterii uşoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuşi de aşteptat o reaccelerare a creşterii acesteia în trimestrul III, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, precum şi o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

Relevantă este menţinerea, în iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat faţă de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei. Ritmul anual de creştere al producţiei industriale şi cel al comenzilor noi în industria prelucrătoare au scăzut însă considerabil de la valorile foarte înalte consemnate în trimestrul II, iar activitatea din construcţii a suferit un declin în termeni anuali. În acelaşi timp, exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie-august şi vizibil mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent şi-a diminuat totuşi substanţial dinamica anuală în acest interval, cu aportul balanţelor veniturilor, rămânând, însă, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55 la sută superior nivelului înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Evoluţiile de pe piaţa muncii au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar în contextul acutizării unor probleme de aprovizionare şi al scumpirii energiei, precum şi al incertitudinilor sporite legate de situaţia epidemiologică. Acestea au afectat angajările în diferite sectoare ale economiei, precum şi evoluţia ratei şomajului BIM, care şi-a întrerupt în acest interval trendul descendent, crescând uşor faţă de luna iunie, dar revenind în septembrie la 5,0 la sută.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în octombrie, atingând maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe întreg spectrul de scadenţe, inclusiv în contextul persistenţei tensiunilor politice interne şi al trendului crescător al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate şi din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând şi influenţele calmării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce pe palierul de două cifre în septembrie, ajungând la 13,4 la sută, de la 12,8 la sută în august, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programe guvernamentale. Componenta în lei şi-a accelerat astfel creşterea până la 18,4 la sută în septembrie – cea mai înaltă valoare din mai 2016 – de la 17,5 la sută în august, iar ponderea ei în total s-a mărit la 71,6 la sută.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Prognoza actualizată evidenţiază o semnificativă înrăutăţire suplimentară a perspectivei inflaţiei pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022, în contextul ascensiunii abrupte a cotaţiilor internaţionale. Ulterior, ea va cunoaşte însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum şi în condiţiile creşterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august.

Măsurile privind compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluţiei prognozate a ratei anuale inflaţiei pe orizontul scurt de timp – creştere în octombrie 2021, urmată de scădere în noiembrie şi apoi de o altă majorare în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

Surse importante de incertitudini şi riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum şi absorbţia fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele: i) necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an şi coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv; ii) procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi a pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

În şedinţa de astăzi, 9 noiembrie 2021, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 1,00 la sută pe an. Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini, la fel ca şi alte bănci centrale din regiune. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2022.