Ce spun analiștii despre creșterea PIB-ului României. Mircea Coșea: „Vaccinarea este principalul factor de menținere a economiei”

București e orașul cu cea mai rapidă revenire economică din UE. Cum arată topul redresărilor Profimedia

PIB-ul României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021 față de trimestrul 4 din 2020, conform datelor Institutului Național de Statistică. Față de același trimestru din 2020 indicatorul economia țării a înregistrat o scădere cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat modificări pe seria ajustată sezonier. Analiștii economici spun că România este printre puținele țări europene care au rești să recupereze pierderile provocate de pandemie.

„Cifra din trimestrul 1 față de trimestrul 1 al anului anterior este una foarte bună. Arată practic că PIB este cam la același nivel ca în trimestrul 1 din anul trecut, adică am recuperat în totalitate scăderea provocată de pandemie. Deci, practic avem în momentul de față sau în trimestrul 1 aveam un volum de activitate economică aproape egal cu cel dinainte de pandemie. Iar cifrele din trimestrul anterior arată o cifra puternică, 2,8%, care ne arată o recuperare economică rapidă. Suntem printre puținele țări care au reușit deja să recupereze căderea din pandemie”, a spus la Aleph News Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Economistul Ionuț Dumitru crede că România va încheia anul cu un deficit bugetar mai mic față primele estimări.

„Deficitul bugetar în contextul în care economia crește anul acesta mult peste așteptările inițiale, avem prognoza de 7% creștere economică, deficitul bugetar este foarte posibil să fie semnificativ mai mic. Din câte îmi aduc aminte, bugetul s-a făcut cu creștere 4,2%. Acest lucru va însemna o performanță mult mai bună a veniturilor bugetare și se vede. În martie – aprilie datele au arătat mult mai bine, ceea ce înseamnă că veniturile la sfârșitul anului vor fi mai mari decât estimările și vom avea un deficit bugetar mai mic. Asta în măsura în care la rectificările bugetare nu se suplimentează cheltuielile. Să nu avem o surpriză acolo”, a adăugat Ionuț Dumitru.

Analistul Mircea Cpșea: „România a avut o condiție mai specială, pentru că ea nu a procedat la o închidere totală a economiei”

„România a avut o condiție mai specială, pentru că ea nu a procedat la o închidere totală a economiei cum s-a întâmplat în alte țări. Noi am închis doar HoReCa și celelalte au continuat, datorită faptului că am avut societăți cu capital străin, multinaționale care au lucrat în acest timp. În primul rând cele auto care au lucrat cu mici întreruperi, datorită unor lipsuri de piese de schimb, dar au continuat să funcționeze. În al doilea rând, am avut o continuitate în consum. Consumul a rămas constant, pentru că la acea dată Guvernul nu a luat măsuri importante pentru restructurarea sectorului public”, a explicat analistul Mircea Coșea.

De asemenea, Mircea Coșea spune că întoarcea românilor din Diaspora a contribuit la creșterea economică, deoarece au stat aproximativ un an în România, perioadă în care au consumat.

Despre prognozele deficitului bugetar, analistul Mircea Coșea spune: „Cred că sarcina pe care Guvernul și-a luat-o este prea optimistă. Am redus din deficit, dar nu atât cât spera Guvernul, pentru că deocamdată încă nu am reușit să avem un ritm foarte serios al vaccinării. Vaccinarea este principalul factor de menținere a economiei, cel puțin la nivelul anului 2021”.

Economistul Dragoș Cabat: „Avem o recuperare graduală, de la trimestru la trimestru”

„Să nu uităm că anul trecut, în primul trimestru, nu aveam încă efectele pandemiei. Nu fusese nici lockdown, acesta a început în trimestrul 2. Anul acesta, în trimestrul, 1 chiar dacă nu am avut un lockdown formal am avut reducere de activitate în HoReCa, imobiliare și industrie în general. Lucrurile acestea s-au văzut. De aceea avem o recuperare graduală de la trimestru la trimestru”, a spus ecnomistul Dragoș Cabat.

Cât despre prognozele cu privire la deficitul bugetar al țării, Dragoș Cabat a spus: „Este complicat de spus exact. Dar probabil undeva între 6 și 8 sau 9%. Depinde foarte mult de sumele care vor fi disponibile pentru ajutorarea sectorului privat. Ce sume va aloca Guvernul din buget pentru această activitate și depinde, de asemenea de cât de mult va crește totuși produsul intern brut”.