Premierul Florin Cîţu a pasat responsabilitatea creşterii preţurilor la BNR, spunând că are încredere că banca centrală va găsi soluţia pentru a tempera dinamica inflaţiei.

Declaraţia vine în contextul în care INS a anunţat vineri că rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,3% în luna august, după ce energia electrică s-a scumpit cu 24,6% şi gazele cu 20%.

„Vedem această creştere a preţurilor în special la produsele alimentare. M-am uitat la cifre în această dimineaţă. Acolo este dinamica cea mai mare, la produsele alimentare. La produsele nealimentare este o creştere de 3%. Am încredere că Banca Naţională va găsi soluţia pentru a tempera dinamica inflaţiei”, a spus Florin Cîţu, aflat la Iași.

Recomandări

CE FACEM CU POLUAREA?
ECONOMIA AMERICANĂ ÎNCETINEȘTE
CIOLACU ÎNCHEIE DISCUȚIILE CU PIEDONE
VENEȚIENII IES ÎN STRADĂ
CHINA AVERTIZEAZĂ SUA
RĂMÂNE TRUMP FĂRĂ IMUNITATE?

Premierul a mai spus că există şi o veste bună, a creşterii investiţiilor.

„Investiţiile nete în economie au crescut faţă de anul trecut, când am avut investiţii record, au crescut cu 10% în primul semestru sau cu 12% în trimestrul doi, ceea ce înseamnă că strategia noastră de a investi în economie, de a creşte veniturile, funcţionează şi cred că politica fiscală pe care noi o implementăm, împreună cu politica monetară, care sigur va duce la reducerea dinamicii inflaţiei va da rezultate bune în perioada imediat următoare”, a spus el.

De ce a crescut inflația

Rata anuală a inflaţiei în luna august este de 5,3% an/an, a transmis vineri INS. Cele mai mari creşteri de preţ în ultimele 12 luni au fost la mărfuri nealimentare, cu 7,9%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 2,9% iar alimentele cu 2,7%.

Pe categorii, cele mai mari creşteri de preţ, faţă de august 2020, au fost înregistrate la energie electrică (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (14,1%). Din categoria produselor alimentare majorări esenţiale au fost consemnate le ulei comestibil (21,2%), carne de peşte (6,1%), brânză (5,2%), pâine (4,8%).

BNR a majorat puternic prognoza privind inflaţia, la 5,6% la finele lui 2021, de la 4,1% cât estima în luna mai, şi la 3,4% în decembrie 2022, un plus de 0,4 puncte, potrivit Raportului privind inflaţia prezentat în luna august de Mugur Isărescu, guvenatorul băncii centrale.

Principalele cauze ale evoluţiei inflaţiei în acest an sunt preţurile în creştere ale produselor energetice, respectiv preţul enegiei electrice, al gazelor şi al combustibililor. Potrivit BNR, impactul acestui sector în totalul inflaţiei este de 2,7 puncte procentuale la finele lui 2021, din care 1,6 puncte impactul preţurilor la energie, şi 0,3 puncte în 2022.

Începând cu 1 ianuarie 2021 piaţa de energie electrică a fost complet liberalizată odată cu liberalizarea preţului energiei electrice pentru cea mai mare parte dintre consumatorii casnici.

Măsura a venit într-un moment extrem de prost, când preţurile materiilor prime a început să crească la nivel mondial, producând distorsiuni pe piaţa din România.