63% dintre elevi nu își cunosc drepturile. Ce alte probleme arată raportul Consiliului Național al Elevilor

- 62,8% dintre elevii care au participat la un chestionar național nu cunosc existența Statutului elevului, documentul care le stabilește drepturile și îndatoririle.
- Procentul celor care au auzit de Statutul elevului a scăzut de la 58% în anul școlar 2024–2025 la 37,2% în 2025–2026, cel mai redus nivel din seria analizată începând cu 2019–2020.
- 52,7% dintre elevii respondenți au observat discriminare în școli, iar 41,9% declară că au fost obligați să cumpere auxiliare sau manuale alternative.
Potrivit raportului Consiliului Național al Elevilor, aproape 63% dintre elevii chestionați nu cunosc existența Statutului elevului, documentul care le stabilește drepturile și îndatoririle. Procentul celor care cunosc documentul a scăzut de la 58% în anul școlar 2024–2025 la doar 37,2% în 2025–2026. Cercetarea mai arată că 52,7% dintre respondenți au observat discriminare în școli, iar 41,9% spun că au fost obligați să cumpere auxiliare sau manuale alternative.
Aproape două treimi dintre elevii chestionați nu cunosc Statutul elevului
Raportul privind implementarea Statutului elevului la nivel național, RISEN 2025–2026, evidențiază o scădere semnificativă a gradului de informare în rândul elevilor.
Doar 37,2% dintre respondenți afirmă că au auzit de Statutul elevului, în timp ce 62,8% declară că nu cunosc existența acestui document.
În anul școlar 2024–2025, 58% dintre participanții la ediția precedentă spuneau că au auzit de Statut.
Diferența este de 20,8 puncte procentuale, iar nivelul actual este cel mai redus din seria disponibilă începând cu anul școlar 2019–2020.
Statutul elevului stabilește drepturile și îndatoririle copiilor și tinerilor din sistemul de învățământ preuniversitar, inclusiv regulile referitoare la evaluare, contestarea notelor, accesul la educație și măsurile disciplinare.
Necunoașterea documentului poate îngreuna identificarea situațiilor în care aceste drepturi nu sunt respectate.
Elevii își cunosc mai bine obligațiile decât drepturile
Raportul arată că 85,3% dintre elevii respondenți declară că știau toate îndatoririle enumerate în chestionar.
În schimb, doar 46,2% afirmă că știau toate drepturile prezentate.
Printre drepturile mai puțin cunoscute se numără termenul de cel mult 15 zile lucrătoare pentru comunicarea rezultatelor evaluărilor scrise, necunoscut de 34,2% dintre respondenți.
De asemenea, 20,2% nu cunoșteau dreptul la apărare, iar 19,8% nu știau că pot contesta nota obținută la o lucrare scrisă.
Alți 15,7% nu cunoșteau dreptul de a afla nota înainte ca aceasta să fie trecută în catalog.
Datele indică o diferență între informarea elevilor despre responsabilitățile pe care le au și cunoașterea drepturilor pe care le pot exercita.
Peste jumătate dintre elevii respondenți au observat discriminare
Un alt rezultat important al cercetării privește siguranța și respectul în mediul educațional.
52,7% dintre elevii chestionați declară că au observat cel puțin o situație de tratament diferențiat sau discriminare în școală.
Procentul a crescut de la 40% în anul școlar precedent, o diferență de 12,7 puncte procentuale.
În ceea ce privește persoanele indicate drept autori ai acestor comportamente, 39,9% dintre respondenți menționează alți elevi, iar 26,1% cadrele didactice.
Dintre elevii care au răspuns la întrebarea referitoare la criteriile discriminării, 41,9% au indicat rezultatele școlare sau abilitățile percepute.
Alte motive menționate sunt rasa, etnia, naționalitatea sau limba, în proporție de 24%, și situația socioeconomică sau familială, în proporție de 18,4%.
Aproape 42% spun că au fost obligați să cumpere auxiliare
Raportul arată că 41,9% dintre elevii participanți declară că au fost obligați să cumpere auxiliare sau manuale alternative.
Restul de 58,1% nu semnalează această situație.
Achiziționarea unor materiale suplimentare poate reprezenta o cheltuială importantă pentru familii, în special pentru cele cu venituri reduse.
Cercetarea evidențiază și alte probleme privind respectarea drepturilor elevilor.
De exemplu, 9% dintre respondenți afirmă că nu li s-a permis să conteste nota unei lucrări scrise.
Totodată, 29,2% declară că lor sau colegilor li s-au trecut absențe, deși erau prezenți la ore.
Elevii semnalează și comportamente nerespectuoase ale profesorilor
38,1% dintre participanți spun că au observat cadre didactice cu un comportament nerespectuos față de elevi.
Procentul este în creștere față de anul școlar 2024–2025, când această situație era semnalată de 31% dintre respondenți.
În plus, 48,2% dintre elevii chestionați afirmă că nu li s-a oferit posibilitatea să transmită feedback profesorilor la finalul anului școlar.
Doar 38,4% spun că au oferit feedback, fie anonim, fie fără anonimat.
În ceea ce privește orele de consiliere și orientare, 51,3% dintre elevi declară că timpul destinat dirigenției a fost folosit pentru o altă disciplină sau activitate.
Procentul este mai mare decât cel de 41% înregistrat în ediția precedentă.
Raportul a adunat peste 40.000 de răspunsuri
Raportul RISEN 2025–2026 a fost realizat sub coordonarea Consiliului Național al Elevilor și reunește 40.721 de răspunsuri.
Dintre acestea, 39.007 provin de la elevi și 1.714 de la cadre didactice.
Chestionarul a fost distribuit online, în limbile română și maghiară, în perioada august–noiembrie 2026.
Participanții provin din toate cele 41 de județe și din municipiul București, însă distribuția răspunsurilor nu este uniformă.
Aproape 90% dintre elevii respondenți învață în mediul urban, iar elevii din filiera teoretică sunt mai bine reprezentați decât cei din învățământul profesional sau special.
Autorii raportului precizează că eșantionul este unul de conveniență, iar rezultatele nu pot fi generalizate automat la toți elevii din România.
Cercetarea oferă însă o imagine asupra problemelor semnalate de participanți și atrage atenția asupra necesității unei informări mai bune despre drepturile elevilor, a prevenirii discriminării și a aplicării consecvente a regulamentelor școlare.