- Ministerul Educației a publicat astăzi, un proiect de strategie națională pentru prevenirea radicalizării și extremismului violent.
- Planul prevede informarea a 50.000 de părinți, pregătirea consilierilor școlari și implicarea a 100 de elevi ambasadori în activități de prevenire.
- Autoritățile vor să combată propaganda extremistă din mediul online, inclusiv de pe rețelele sociale și platformele de gaming.
România pregătește o strategie națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, într-un context în care autoritățile avertizează că tot mai mulți tineri sunt expuși propagandei radicale, dezinformării și conținutului care promovează violența. Documentul propune măsuri în școli, campanii de informare pentru părinți și profesori, dar și o colaborare mai strânsă între instituțiile statului pentru identificarea timpurie a riscurilor de radicalizare.
Conform proiectului publicat astăzi, de Ministerul Educației și Cercetării, strategia urmărește prevenirea radicalizării care poate conduce la violență, prin educație, intervenție socială și cooperare între instituții. Documentul a fost pus în consultare publică, ceea ce înseamnă că măsurile propuse nu au fost încă aprobate definitiv.
Ministerul Educației vrea să implice 50.000 de părinți în prevenirea radicalizării
Una dintre principalele direcții ale strategiei este prevenirea extremismului violent în școli și în familie.
Planul de acțiune stabilește ca obiectiv organizarea a 1.250 de sesiuni de informare și implicarea a 50.000 de părinți. Autoritățile urmăresc să îi ajute pe adulți să recunoască factorii care pot favoriza radicalizarea și să înțeleagă modul în care pot interveni atunci când identifică situații îngrijorătoare.
Acțiunile vor include materiale informative, întâlniri și activități de prevenire, cu accent pe protejarea copiilor și adolescenților.
Strategia pornește de la ideea că radicalizarea este un proces gradual, care poate fi influențat de izolarea socială, discriminare, experiențe de violență, lipsa perspectivelor și expunerea repetată la mesaje extremiste.
Autorii documentului atrag însă atenția că nu orice opinie radicală reprezintă extremism violent. Libertatea de exprimare și pluralismul de idei trebuie protejate, iar intervențiile instituțiilor trebuie să vizeze riscurile concrete de legitimare sau utilizare a violenței.
Consilierii școlari și psihologii vor fi pregătiți să recunoască semnele radicalizării
O altă măsură propusă este formarea personalului care lucrează direct cu elevii.
Consilierii școlari și psihologii ar urma să participe la programe de pregătire despre formele radicalizării, metodele de recrutare folosite de grupările extremiste și modalitățile de intervenție.
Planul include și instruirea personalului medico-sanitar și de pază din unitățile de învățământ, în limitele atribuțiilor fiecărei categorii profesionale.
Consilierii și psihologii vor putea întocmi rapoarte periodice privind situațiile de risc identificate în școli.
Documentul precizează că raportările vor avea, de regulă, caracter statistic și agregat, iar datele personale vor putea fi transmise numai în condițiile legii.
Totodată, rapoartele nu trebuie folosite pentru clasificarea preventivă a elevilor în funcție de opiniile, apartenența sau caracteristicile lor personale.
O sută de elevi ambasadori vor promova dialogul și prevenirea violenței
Strategia propune și crearea unei rețele de elevi ambasadori, care să contribuie la activitățile de prevenire a radicalizării în școli.
Ținta stabilită este implicarea a 100 de elevi și organizarea a 50 de activități anual, cu acoperire la nivelul tuturor județelor.
Inițiativa ar urma să fie dezvoltată cu participarea Consiliului Național al Elevilor.
Tinerii implicați vor beneficia de activități de formare adaptate vârstei, iar participarea lor va avea loc voluntar și, după caz, cu acordul părinților.
Obiectivul este promovarea dialogului, a respectului reciproc și a capacității elevilor de a identifica mesajele manipulative sau care încurajează violența.
Rețelele sociale și platformele de gaming, considerate medii de risc
Documentul acordă o atenție importantă radicalizării în mediul digital.
Autorii strategiei avertizează că rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie și platformele video pot facilita răspândirea mesajelor extremiste, mai ales atunci când utilizatorii interacționează în comunități închise sau slab moderate.
Sunt menționate inclusiv platformele de gaming, care funcționează nu doar ca spații de divertisment, ci și ca medii de socializare pentru copii și adolescenți.
Potrivit proiectului, anonimatul, mecanismele algoritmice de recomandare și distribuirea repetată a conținutului pot amplifica expunerea la propagandă extremistă.
Strategia propune dezvoltarea educației media și digitale, astfel încât tinerii să poată recunoaște dezinformarea, manipularea și mesajele care justifică violența.
Autoritățile urmăresc și creșterea gradului de informare privind mecanismele legale prin care conținutul ilegal poate fi semnalat și eliminat de pe platformele online.
Polițiștii, magistrații și personalul penitenciar vor primi pregătire specializată
Măsurile nu se limitează la sistemul de educație.
Strategia prevede activități de formare pentru polițiști, jandarmi, magistrați, personalul penitenciarelor și consilierii de probațiune.
Scopul este dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica și gestiona cazurile în care există riscul trecerii de la radicalizare la extremism violent.
Planul propune inclusiv elaborarea unor instrumente de evaluare a riscurilor și gestionarea anumitor cazuri prin echipe mixte, formate din reprezentanți ai poliției, serviciilor sociale, sistemului medical și consilierii psihologice.
Sunt prevăzute și măsuri de sprijin pentru victime, precum și activități de reintegrare socială.
România vrea să combată extremismul și prin cultură, sport și voluntariat
Pe lângă măsurile instituționale, strategia propune dezvoltarea unor alternative la mediile care favorizează radicalizarea.
Tinerii ar urma să fie încurajați să participe la activități sportive, culturale, educaționale și de voluntariat.
Documentul include campanii pentru promovarea lecturii și a participării la evenimente culturale, dar și inițiative destinate consolidării dialogului între comunități.
Autoritățile consideră că sentimentul de apartenență, integrarea socială și participarea la viața comunității pot reduce vulnerabilitatea la mesajele extremiste.
