Alina Cîrjă, directorul Școlii Româno-Finlandeze: „Copiii au revenit la școală cu foarte multe probleme de comportament, dar și emoționale”

• Alina Cîrjă, directorul Școlii Româno-Finlandeze, a fost invitată, joi, în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”.
• Alina Cîrjă a vorbit despre ce a însemnat școala online pentru elevi.
• Alina Cîrjă: „Îmi umple inima când văd tați venind la prima zi de școală”.

Directorul Școlii Finlandeze, Alina Cîrjă, s-a luptat mult să aducă o schimbare în sistemul de educație, iar rezultatele de până acum par s-o confirme. Astăzi vine la Marius Tucă Show să-ți prezinte un proiect-pilot despre cât de mult înseamnă implicarea tatălui în educația copiilor. Figura paternă e vitală pentru creșterea unui copil armonios psihic. Aici, Alina Cîrjă vine cu un pachet de propuneri pentru cum pot face tații să se implice mai mult în educația copiilor lor.

„Mai avem două săptămâni de școală. La noi, la școală, s-a făcut școală și în vacanța aceea de o lună. Am pus o oportunitate să acceseze copiii ore fără a fi notați prezenți sau absenți dacă își doreau să cunoască mai multe lucruri și a fost foarte bine pentru că am rămas într-un ritm, dar nu s-a făcut școală în măsura în care s-ar fi putut face școală, și consider în continuare că nu a fost o idee bună închiderea școlilor. În continuare spun că o să plătim o notă de plată, niște facturi cu toții ca societate pentru că generic s-a făcut școală mai puțină decât trebuia”, a spus Alina Cîrjă.

„Ne va fi foarte greu să recuperăm în formatul actual”

Se poate recupera ceva din ce s-a pierdut anul acesta? „Nu vreau să fiu fatalistă și negativistă. Ne va fi foarte greu să recuperăm în formatul actual. Mă refer la perspectivă comportamentală și emoțională a copiilor. Ei au revenit cu foarte multe probleme de comportament și multe probleme emoționale pe care nu mai știm de unde să le luăm pentru a le rezolva. Cu aceeași abordare și același context de până acum nu se va rezolva nimic. Trebuie intervenit la nivel de fiecare unitate în parte și dat libertatea totală pentru tot ce înseamnă recuperare”.

Despre proiectul-pilot „Tati, am nevoie de tine”: „Ce ați văzut sunt toate zilele taților întâmplate în decursul celor 11 ani. Noi am făcut o zi a tatălui, era în mai. Anul acesta i-am provocat la un campionat de fotbal și au concurat pe teren și a fost ceva senzațional. Aveam senzația că mă uit de parcă jucau cu Messi și Ronaldo. În tribună erau ochii copiilor lor. Am zis hai să oficializăm să fim un exemplu de bune practice, să fim model după care alte instituții să își ia idei astfel încât să îi aducă pe tați în școală. Când tatăl vine în școală, nu doar copilul său se bucură că îl vede acolo, dar și ceilalți copii încep să îl stimeze pe tatăl copilului. Ieșim afară cu această idee pentru că este prea bună”.

„Bunăstarea copilului nu este doar acasă. Trebuie să o avem și la școală”

Alina Cîrjă: „Dacă ar fi să se facă o statistică, cred că poate și mai bine de 80% din cazurile care ajung în cabinetele de psihoterapie vor avea legătură cu absența tatălui. Îmi umple inima când văd tați venind la prima zi de școală”.

Ce se întâmplă cu acei copii care au părinții plecați în străinătate și au rămas pe mâna bunicilor? „Vestea proastă este că vorbim despre foarte mulți copii. Dar eu în școală am modele de bunici care au intrat în aceste roluri de tată. Dacă nu intrăm puțin în psihologie”.

Ce înseamnă liceul și învățământul finlandez? „A reprezentat o deschidere în primul rând, o deschidere a minții noastre. A faptului că nu totul trebuie să fie așa cum am avut noi dintotdeauna, flexibilitatea noastră că profesori este mai importantă decât programa pe care o predăm. Bunăstarea copilului nu este doar acasă. Trebuie să o avem și la școală. Că trebuie să implicăm pe părinți în tot ceea ce înseamnă deciziile pentru copil și că trebuie să nu mergem după pattern-uri prestabilite pentru că ce a mers cu o clasă e posibil să nu meargă cu altă clasă. Mă bucur enorm”.