- Campania învață copiii să se dezvolte prin întrebări. Dacă părinții resping sau ignoră întrebările copiilor, comunicarea suferă.
- În agitația zilnică, părinții devin prea ocupați pentru a asculta copiii și a înțelege presiunile lor.
- Jocurile, poveștile și activitățile creative facilitează comunicarea și îi ajută pe cei mici să se simtă confortabil.
- Creați un timp dedicat discuțiilor de familie, fără tehnologie, pentru a încuraja conversațiile autentice.
- „Dialogul constant despre ceea ce reprezintă un comportament sănătos și despre consecințele alegerilor lor poate ajuta copiii să facă distincția între influențe pozitive și cele negative” spune Eugen Ilea, Președintele Federației Părinților ProEDU.
Într-o lume în continuă schimbare, copiii sunt expuși zilnic presiunilor sociale și influențelor care pot avea consecințe grave, cum ar fi pericolul drogurilor. În România, provocările legate de consumul de substanțe sunt tot mai vizibile, iar părinții se confruntă adesea cu dificultăți în a preveni acest fenomen.
Ce importanță are comunicarea deschisă în familie?
„Știți foarte bine că într-o lume tot mai aglomerată, unde tehnologia și rutina zilnică ne consumă tot mai mult timp, ajungem adesea să uităm de importanța comunicării în familie. Fie că este vorba despre conflicte nerezolvate, sau despre nevoia de a ne exprima și asculta emoțiile, situația poate escalada destul de rapid. Fricile, nemulțumirile și neînțelegerile se adună, transformându-se în nori de furtună și împiedicând dialogul. Focus grupurile arată că primul pas spre reconstruirea comunicării este să ne amintim importanța ascultării reciproce. Adică părinții să-i asculte pe copii, copiii să-i asculte pe părinții” spune Eugen Ilea, Președintele Federației Părinților ProEDU.
Semnele tăcerii și cum pierdem conexiunea cu copiii
Ghidul „Ce nu ne spunem în familie” identifică câteva semne că legătura dintre părinți și copii începe să se slăbească:
Descurajarea întrebărilor: Copiii învață să se dezvolte prin întrebări. Dacă părinții resping sau ignoră întrebările copiilor, comunicarea suferă.
În agitația zilnică, părinții devin adesea prea ocupați pentru a-și asculta copiii și a le înțelege problemele.
Copiii care nu primesc suport emoțional în momentele dificile sunt mai predispuși să caute soluții în locuri nesigure.
Când părinții spun una și fac alta, copiii devin confuzi, ceea ce poate duce la lipsa de încredere.
Obstacolele și factorii de risc în comunicarea părinte-copil
Psihologul Radu Leca: „Factori precum controlul parental excesiv, supraprotecția, conflictele conjugale sau stresul socio-economic pot afecta comunicarea.” De asemenea, traumele sau diferențele de valori dintre generații pot ridica bariere semnificative în construirea unei relații bazate pe respect și deschidere.”
Cum putem transforma obstacolele în oportunități de conectare
Copii sub 11 ani: Începutul unui dialog deschis
Implicați-vă în activități potrivite vârstei: Jocurile, poveștile și activitățile creative facilitează comunicarea și îi ajută pe cei mici să se simtă confortabil.
Arta întrebării: Încurajați copiii să vă povestească despre ziua lor. Întrebări simple, cum ar fi „Ce ți-a plăcut astăzi?” sau „Ce te-a făcut să zâmbești?” pot deschide calea către discuții profunde.
Ascultarea activă: Coborâți la nivelul ochilor copilului și arătați interes autentic pentru ceea ce spune. Este esențial ca cei mici să se simtă ascultați.
Preadolescenți (11-13 ani): Navigarea în ape necunoscute
Stabiliți o rutină zilnică de check-in: Creați un timp dedicat discuțiilor de familie, fără tehnologie, pentru a încuraja conversațiile autentice.
Oferiți responsabilități: Implicați copiii în deciziile de familie, cum ar fi alegerea activităților de weekend sau a meniului. Acest lucru îi face să se simtă incluși și importanți.
Dezvoltarea dialogului deschis: Creați un mediu în care copilul să se simtă confortabil să discute subiecte provocatoare, fără teama de a fi judecat.
Adolescenți (14-18 ani): Construirea conexiunilor
Întâlniri de familie structurate: Organizează întâlniri săptămânale pentru a discuta probleme și preocupări. Astfel vei demonstra că opiniile lor contează.
Activități comune: Implicați-vă împreună în activități care promovează încrederea și colaborarea, cum ar fi voluntariatul sau un hobby comun.
Încurajarea discuțiilor informate: Adresați subiecte sensibile, cum ar fi sănătatea mentală sau pericolul drogurilor.
Cum trebuie să abordăm influențele negative din anturajul copiilor?
„Păi primul pas, acel pas pierdut, e că nu-și mai cunosc copiii. Și primul pas este să înceapă să-și cunoască copiii. O discuție deschisă despre prieteni, despre activitățile pe care le întreprind împreună poate dezvălui informații importante pentru părinți, în așa fel încât să ia decizia adecvată. De asemenea, părinții ar trebui să fie pregătiți să abordeze subiecte sensibile, fără a judeca, astfel încât copiii să se simtă confortabil și să-și exprime îngrijorările pe care le au ei. La fel, învățarea valorilor și stabilirea limitelor sunt fundamentale pentru copiii și pentru părinți. Dialogul constant despre ceea ce reprezintă un comportament sănătos și despre consecințele alegerilor lor poate ajuta copiii să facă distincția între influențe pozitive și cele negative”, adaugă Eugen Ilea, Președintele Federației Părinților ProEDU.