- România alocă educației 2,6% din PIB, față de media OECD de 4,2%.
- Doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, comparativ cu media OECD de 43%.
- România are un deficit de profesori echivalent cu 2,8% din totalul posturilor didactice cu normă întreagă din instituțiile publice analizate.
România investește în educație sub media OECD, arată raportul Education at a Glance 2026. În 2023, cheltuielile publice pentru educație au ajuns la 2,6% din PIB, față de media OECD de 4,2%. În 2015, România a alocat 2,4% din PIB.
Educația a reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor guvernamentale ale României în 2023. Media OECD a fost de 9,8%.
Diferența a apărut și la nivelul cheltuielilor pentru fiecare elev sau student. România a cheltuit 7.293 de dolari per elev/student, de la învățământul primar până la cel terțiar, ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Media OECD a ajuns la 13.601 dolari.
În învățământul primar, cheltuiala a fost de 3.783 de dolari per elev în România, comparativ cu 12.893 de dolari în OECD. La nivel gimnazial, România a ajuns la 8.658 de dolari, iar media OECD a fost de 14.291 de dolari.
România a redus raportul dintre numărul de copii și numărul de profesori din învățământul preșcolar. Între 2015 și 2024, numărul copiilor înscriși în educația timpurie a scăzut cu 8%, în timp ce numărul profesorilor a crescut cu 8%. Drept urmare, raportul dintre numărul de copii și cel de profesori a scăzut cu 15%.
Doar 19% dintre adulți au studii superioare
Diferențele au apărut și în nivelul de educație al populației. În 2025, doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani aveau studii superioare, față de media OECD de 43%.
În același timp, unul din patru tineri români cu vârste între 25 și 34 de ani nu avea finalizat învățământul secundar superior. Proporția a fost de peste două ori mai mare decât media OECD.
Situația a afectat în special femeile tinere. Aproximativ 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani care nu aveau finalizat învățământul secundar superior nu participau pe piața muncii. În cazul femeilor cu studii superioare din aceeași categorie de vârstă, rata de inactivitate a fost de aproximativ 10%.
Raportul arată și că 23% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani nu erau angajați și nu urmau o formă de educație sau pregătire profesională în 2025. Media OECD a fost de 14%.
România depășește media OECD la STEM
România a înregistrat însă o pondere mai mare a absolvenților din domeniile STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică.
Aproximativ 30% dintre absolvenții români de studii superioare s-au specializat în domenii STEM. Media OECD a fost de 23%. Această pondere contrastează cu procentul general redus al populației care are studii superioare.
În același timp, rata șomajului în rândul tinerilor români cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025. La nivelul OECD, media a scăzut de la 7% la 5% în aceeași perioadă.
Școlile se confruntă cu deficit de profesori
Raportul OECD arată că majoritatea profesorilor din România sunt complet calificați. În anul școlar 2024/2025, 2,3% dintre profesorii din învățământul primar și secundar din instituțiile publice nu erau complet calificați. Media OECD a fost de 9,1%.
Procentul redus nu înseamnă însă că România nu se confruntă cu probleme de recrutare. Deficitul a fost echivalent cu 2,8% din totalul posturilor didactice cu normă întreagă din instituțiile publice de învățământ primar și secundar, la sau înainte de începutul anului școlar 2024/2025. OECD arată că aceasta este una dintre cele mai ridicate rate dintre țările pentru care există date comparabile. Lipsa profesorilor a fost mai pronunțată la matematică și științe.
În schimb, doar 3% dintre elevii români de 15 ani învățau în școli în care absența profesorilor afecta procesul de învățare. Media OECD a fost de 27%.