- Educaţia sexuală se face în şcoli încă din 2004, arată Ministerul Învăţământului. Se numeşte Educaţie pentru Sănătate şi începe din clasa I
- Despre sarcină nedorită sau avort, elevii învaţă la liceu
- Mult discutata lege 45, din aprilie 2020, pentru educaţie sexuală este promulgată, însă nu şi aplicată în şcoli
- Suntem în continuare pe locul I în Europa la proxenetism, prostituţie şi mame minore
Știi că există educație sexuală în școli, însă cifrele arată că suntem pe primul loc în Europa la mame minore, prostituție și pornografie.
În primele patru clase, copilul ajunge să învețe cu ușurință care sunt părțile corpului uman și organele interne. Mai învață să identifice situațiile violente sau de abuz. Tot în clasa a 4-a, i se răspunde și la întrebarea „Cum am apărut eu pe lume?“. În clasele V-VIII, se adaugă discuții despre igiena sexuală, violența domestică, cum spune NU drogurilor, dar și despre bolile cu transmitere sexuală, precum și riscurile unei sarcini nadorite în pubertate și avort.
Însă, adevărata oră de educație sexuală o face la liceu. De asemenea, se vorbește cu el despre identitatea și orientarea sexuală, pornografie și prostituție, dar și valori antidrog. La finalul liceului, adolescentul discută și termeni de legislație pentru fertilizarea „in vitro“, donare și transplant de organe, dar și clonare, arată programa școlară numită „Educație pentru Sănătate“.
În prezent, această programă este una opțională. Nu există modificări legale care să o transforme în educație obligatorie, deși este necesară.
- WSJ: Șeful CIA a mers în secret la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace NATO
- Ziua Independenței Republicii Moldova, sub alertă după căderea unei drone. Nicușor Dan și Zelenski merg azi la Chișinău
- A doua alertă RO-Alert în mai puțin de 24 de ore la Tulcea. O țintă aeriană a fost detectată lângă graniță
- BREAKING. Yayoi Kusama, artista de avangardă japoneză, a murit la 97 de ani
- Tot mai mulți adolescenți din China folosesc medicamente care nu le sunt prescrise pentru a „fugi de realitate”. Fenomenul este alimentat de presiunea uriașă pentru performanță: unii elevi petrec 9-10 ore pe zi la școală
