Cum îi afectează pe adolescenți cursurile online: „Nu mai socializează, se închid, intră în depresie“

• Majoritatea universităţilor au optat pentru scenarii mixte sau exclusiv online
• Elevii din aproape 8.000 de şcoli fac cursuri în scenariile galben şi roşu
• Psihologul Bianca Brânduşa spune că lipsa socializării îi poate împinge pe copii şi tineri la gesturi extreme

Studenția fără chiul e ca nunta fără lăutari. Coronavirusul le-a răpit însă tinerilor această plăcere: fac cursuri online. Mai în glumă, mai în serios, fără socializarea de la facultate, studenții se simt rău.

Daniel Petre, care studiază la Politehnica din Bucureşti, recunoaște că starea de spirit i s-a schimbat. Se trezeşte dimineaţa, bea singur cafeaua de care s-ar fi bucurat în mod normal cu colegii şi se aşează la laptop. Tot singur. Îi lipsesc mult profesorii și colegii.

Daniel Petre, student Politehnică: „Interacţiunea umană din punctul meu de vedere este zero, pentru că nu mai eşti atent, profesorul nu poate să stea să şi prezinte să se uite şi la toate feţele. Interacţiunea e, practic, nulă. Cred că noi, oamenii, ne diferenţiem de roboţi pentru că interacţionăm. Avem nişte sentimente, avem nişte lucruri pe care maşinile nu le au. În momentul în care acest lucru s-a rupt, nu mai ieşim cu prietenii la cafea, nu mai ieşim cum ieşeam în pauze, mai vorbeam.“

La ce trebuie să fii atent, ca părinte, dacă ai un copil care face orele online

Uite la ce trebuie să fii atent, ca părinte, mai ales dacă ai un copil care face orele online. În lipsa întâlnirilor face to face cu profesorii şi colegii, copilul tău poate deveni introvertit.

Bianca Brânduşa, psiholog, ştie exact cum se deteriorează psihicul şi cât de grave pot fi consecinţele. Să știi că la copii, adolescenţi şi tineri, lipsa socializării duce la tulburări de comportament, de alimentaţie, apoi la depresie.

Bianca Brânduşa – psihoterapeut: „Dat fiind faptul că nu mai ies în aer liber, nu mai socializează, îi face să se închidă, să intre în depresie şi nu de puţine ori să apeleze la comportamente antisociale şi autodistructive, desigur. Bineînţeles că toate acestea pot culmina cu sinuciderea.“

„Zona de risc este undeva între 12 şi 20 de ani. Sunt mai predispuşi pentru că sunt obișnuiţi să meargă la şcoală, sunt obişnuiţi să meargă la facultate, sunt obişnuiţi să aibă contacte socio-umane, luând chestia asta din viaţa lor, bineînţeles că îşi găsesc refugiul în alte comportamente“, mai spune psihoterapeutul.