- Doar 6% dintre elevi consideră că au profesori care îi inspiră să învețe.
- Aproape 55% dintre elevi consideră volumul de informații predate prea mare.
- Peste 62% spun că se plictisesc des sau foarte des în timpul orelor.
- 67% dintre elevi spun că își doresc mai multă diversitate educațională.
- iar 44% afirmă că lecțiile sunt rareori interactive.
„Educația hrănește încrederea”, spunea Confucius. Totuși, se pare că încrederea elevilor din România în profesori este tot mai mică, potrivit unui raport CNPEE.
Studiul arată că doar 6% dintre elevii români sunt inspirați de cadrele didactice, iar aproape 62% spun că orele de curs sunt monotone. Și lista de nemulțumiri continuă cu critici asupra aspectului fizic și tratamentului preferențial al elevilor cu note mari.
Este sistemul educațional de vină pentru degradarea relației profesori-elevi?
Doru Grădinaru, profesor de istorie: „Sigur, este și sistemul educațional de vină, este și societatea de vină, este și utilizarea internetului în exces de vină. Sunt foarte multe cauze. Elevi care se plictisesc foarte repede. Avem acum în clase niște elevi care au trecut prin pandemie, niște elevi care stau foarte mult timp pe rețelele de socializare, niște elevi care nu mai au răbdare nici măcar să se asculte unii pe alții.
Folosesc, cum și noi adulții folosim, dar într-o manieră mai responsabilă, folosesc aceste rețele de socializare care îți oferă conținut personalizat și flux continuu. Mă refer aici la TikTok, la Facebook, la Instagram. Mă refer la acea succesiune de videoclipuri scurte, care, dacă nu îți place, de exemplu, un videoclip, imediat vezi următorul și ești satisfăcut din punct de vedere vizual și cognitiv. Ceea ce în internet nu aveam acum 20 de ani, de exemplu.
Avem această stimulare a creierului prin efecte vizuale, care sunt responsabile pentru situația asta. Este chiar un studiu al Microsoft care ne explică cum atenția omului a ajuns la 8 secunde, însă în următorul câteva decenii era la 12 secunde.
Pe lângă asta s-a mai menționat faptul că elevii nu sunt încântați de aspectul fizic al profesorului sau lucruri de felul acesta. Sigur, aici ar fi de comentat, cam ce valori sunt promovate în momentul de față în societate. Vedem că pe canalele de televiziune cu specific de divertiment pe internet sunt promovate tot felul de persoane, de modele de succes, care nu prea se știe cum și-au dobândit averea sau faima sau nu sunt recunoscute pentru vreo descoperire sau pentru crearea unei opere.
Pur și simplu sunt persoane care sunt atractive din acest punct de vedere. Să ne gândim că vorbim despre niște copii, se ajunge la școală la șase ani. Elevii aceștia au acces la informație, mult mai mult decât avem noi mai demult. Și de cele mai multe ori iau informația așa cum este, fără să o cântărească din punct de vedere critic.
Există și această tendință a promovării non-valorilor. Pe lângă această situație mai avem și sistemul de învățământ. Știm foarte bine salariile cum sunt, mulți profesori se plâng de titularizare, de condițiile de muncă, de faptul că nu sunt suficiente posturi scoase la concurs. Și atunci, dacă ei nu sunt motivați, nu pot mai departe să-i motiveze pe copii, să se implice mai mult și să fie atenți la ore. Aici intervine și monotonia despre care vorbeam mai devreme”.