- Peste 25.000 de elevi au absentat de la simulările BAC, punând sub semnul întrebării importanța acestor testări
- Mulți liceeni din învățământul tehnologic sau rute alternative nu intenționează să susțină examenul de Bacalaureat
- Lipsa de motivație este agravată de problemele structurale ale sistemului educațional și de situația economică precară a unor elevi
- Specialiștii propun ca simulările să aducă beneficii concrete pentru a crește participarea
- Reforma educațională devine o necesitate, dar rămâne de văzut dacă Ministerul Educației va lua măsuri concrete
Simulările examenului de Bacalaureat, un test esențial pentru viitorul academic al elevilor, par să fie din ce în ce mai neglijate. Anul acesta, peste 25.000 de liceeni au ales să nu participe la testări, ridicând semne de întrebare asupra motivației acestora și asupra eficienței sistemului educațional. Fenomenul reflectă o serie de probleme structurale care ar putea influența semnificativ viitorul educației în România.
Advertisment
De ce lipsesc elevii de la simulări?
Daniela Vișoianu, profesor universitar, explică faptul că mulți dintre elevii absenți provin din licee tehnologice sau urmează rute alternative de educație, iar o parte dintre aceștia nici măcar nu intenționează să susțină examenul de Bacalaureat. „Nu poți să te duci la o simulare pentru un examen pe care știi, în principiu, că nu îl vei da”, a declarat Vișoianu.
Mai mult, alți elevi lipsesc deoarece consideră că rezultatele obținute la simulare nu sunt relevante sau că au timp suficient să se pregătească până în vară. Spre deosebire de elevii de clasa a VIII-a, care trec pentru prima oară printr-un examen național, cei de clasa a XII-a sunt deja familiarizați cu astfel de testări și nu le percep ca fiind o miză majoră.
Recomandări
Probleme sistemice și lipsa de soluții concrete
Absența masivă de la simulări scoate în evidență probleme mai largi ale sistemului educațional. Vișoianu atrage atenția asupra deciziei de a face învățământul obligatoriu până la finalul clasei a XII-a, o măsură pe care o consideră nejustificată și care nu ține cont de realitățile socio-economice ale elevilor. „În România, 48% dintre copii sunt în risc de sărăcie și mulți dintre ei trebuie să muncească de la 16 ani pentru a contribui la veniturile familiei. Faptul că sunt obligați să meargă la școală în aceste condiții devine un abuz”, a explicat aceasta.
De asemenea, există o lipsă de motivație cauzată de modul în care este percepută educația în rândul elevilor. Mulți nu simt că profesorii sunt implicați în mod autentic în parcursul lor educațional, iar acest lucru duce la o deconectare tot mai mare între școală și realitatea cu care se confruntă tinerii.
Ce măsuri pot fi luate?
Specialiștii consideră că una dintre soluțiile posibile ar fi ca simulările să devină un exercițiu cu beneficii concrete, cum ar fi posibilitatea de a obține puncte bonus la examenul final sau alte avantaje academice. De asemenea, este necesară o reformă mai profundă a sistemului educațional, care să țină cont de nevoile reale ale elevilor și să le ofere alternative viabile pentru viitor.
„Va trebui ca Ministerul Educației să ia măsuri și să vedem dacă există intenția unei reforme reale după luna mai”, a concluzionat Vișoianu.
Citește și
- Cine apasă „butonul roșul”, noul mecanism de siguranță în școli? Radu Szekely, expert în Educație: „Se poate ajunge la o vânătoare de vrăjitoare în loc de un instrument real de protecție”
- Politicienii din Franța pot fi excluși din funcții dacă sunt condamnați penal. Ce riscă Marine Le Pen
- Pentru prima dată, testarea PISA va include și evaluarea competențelor la Limba engleză și cele digitale
Partenerii noștri