Mircea Miclea, fostul ministru al Educației: „Trebuie să resetăm educația în funcție de mintea elevilor”

  • Marius Tucă i-a avut invitați în emisiunea sa pe Mircea Miclea, Mihai Leu și Ionuț Stroe.
  • Mircea Miclea, fost ministru al Educației: ,,Trebuie să resetăm educația în funcție de mintea elevilor (…) Să nu fim luați de proști, pentru că nu suntem”.
  • Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului despre maratonul anulat: „A trebuit să luăm această decizie chiar cu 36 de ore înainte sau 48, cam așa. Știu că a fost foarte multă muncă, știu foarte bine. (…) Dar, în aceste vremuri, sănătatea vine prima”.
  • Mihai Leu: „Noi la box nu mai avem o bază de selecție. Nu mai putem să alegem din 100 de copii 2-3 talente ca să putem clădi ceva”.

Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, face o radiografie al celui mai dificil an şcolar din ultimele decenii.

Acesta vorbeşte despre şcoala în vreme de COVID-19, despre deciziile guvernanţilor, dar şi despre anxietatea socială, accentuată de pandemie.

Mircea Micle explică dacă există leac pentru şcoala românească şi, deopotrivă, şansă pentru generaţiile tinere la un învăţământ de calitate.

Mircea Miclea: „Ar trebui ca statul să prevadă cheltuieli pentru o linie remedială de învățare

Mircea Miclea este doctor în psihologie și îți spune că numărul pacienților care suferă de anxietate a crescut în de 8 ori mai mult în timpul pandemiei.

Cât despre trecerea celor mai multe dintre școli în scenariul roșu, invitatul lui Vlad Craioveanu mărturisește franc că intuia un astfel de deznodământ.

,,În lunile aprilie, mai, atunci ar fi trebuit începute școlile, deoarece școlile cognitive ar fi fost mult mai puține. Nu am fost deloc pregătiți în perioada aceea, acum învățăm din mers ce este de făcut cu foarte multe sincope (…).

Ar trebui ca statul să prevadă cheltuieli pentru o linie remedială de învățare  pentru că s-au pierdut ore și este foarte important să recuperăm pierderile”.

Mircea Miclea spulberă mitul școlii online

Fostul ministru vine și cu o soluție pertinentă despre cum ar trebui să se facă, în avantajul elevului, acest învățământ digital.

,,Învățământul online nu înseamnă că pun orice profesor să predea lecția online pentru că dacă predă prost la clasă, va preda prost si online.

Predarea online nu este așa ușoară ca predarea la clasă. Sigur că nu avem ce face, pentru că nu s-a făcut nimic până acum și atunci îi punem pe profesori să predea online. Soluția e cu totul alta”, a spus Mircea Miclea.

Miclea: ,,Construiești o lecție model multimedia. Acea lecție se pune pe platforma online”

Din timp trebuie să pregătești niște profesori care au niște lecții model, înregistrezi acele lecții, alături de fimul legat de înregistrare adaugi exemple, texte, animație, scheme, măsuri de rezolvare de probleme.

Îi construiești o lecție model multimedia. Acea lecție se pune pe platforma online. În felul acesta, tu produci o mare egalitate de șanse, pentru că atât un copil care are în față un profesor slab, cât și un copil dintr-un mediu favorizant de la oraș, pot accesa lecția celui mai bun profesor”, a adăugat acesta.

Fostul ministru al Educației, mesaj pentru guvernanți

,,Să se gândească la faptul că mintea copiilor s-a schimbat, mintea lor este o minte diferită față de a profesorilor lor. Adică, altceva decât le oferă în momentul de față școala. Trebuie să resetăm educația în funcție de mintea elevilor (…)

Cred că s-a redus din indicele de a gândi critic. Este un reflux foarte mare de informatii, iar mintea le prelucrează superficial. Și atunci poti fi manipulat, poți să nu înțelegi lucrul, poti să pui botul la tot felul de fake news-uri. Aceasta deprindere se pierde cel mai mult”.

Mircea Miclea susține plata profesorului în funcție de performanță

,,Atât în învățământul superior, cat și în învătământul preuniversitar, sunt încă profesori foarte buni, dar este o mare de mediocritate. Una dintre solutii ar fi să se treacă la evaluarea profesorului și să se salarizeze în funcție de prestația profesorului”, a spus Miclea.

Mircea Miclea: „Trebuie o comunicare centrată pe soluții, nu pe emoții”

,,Tot timpul, comunicarea trebuie centrată pe soluții, nu pe emoții. La problema cutare, uite care este soluția, dar fără să reacționezi emoțional. Din greșelile majore care s-au produs în comunicarea oficială, din păcate, în ultimele luni, mereu a fost o comunicare foarte emoțională.

Nu induci siguranță când, tot timpul, mesajele pe care tu le comunici sunt alarmiste. Tot timpul pui accent pe emoțiile oamenilor. Spui că acum e rău, dar că încă nu ați văzut tot ce-i mai rău.

În felul acesta, induci mereu o encietate socială, pentru că pui accent pe emoție, sperând că dacă tu, supralicitezi frica, oamenii vor deveni complianți.

Sunt sute de studii care arată că, la un momentdat, supralicitarea fricii în a-i face pe oameni complianți, adică să asculte de ceea ce le spui, are un efect invers.

Oamenii încep să nege informația pe care le-o spui, sa minimalizeze sfatul pe care îl dai și să facă exact invers. S-au văzut efectele acestor lucruri.

Trebuie o comunicare centrată pe soluții, nu pe emoții. În plus, cel care comunică, trebuie să se gândească la faptul că cel care primește mesajul, nu se gândește numai la mesaj. Se gândește, de exemplu, la credibilitatea sursei mesajului. Cât de mare încredere am în cel care transmite mesajul?

Mircea Miclea: ,,Mi se pare extrem de simplist să dai mereu vina pe receptor, adică pe noi, care am primit aceste mesaje, că noi nu înțelegem, noi suntem covidioți”

Eu, dacă spun că mâine se devalorizează raportul euro-leu, nici nu mă băgați în seamă, dar dacă domnul Mugur Isărescu vine și spune exact același lucru, toți ne schimbăm banii.

Credibilitatea sursei face mărimea impactului unui mesaj. Nu se poate desprinde sursa din conținutul mesajului. Din păcate, foarte multe mesaje au fost comunicate de oameni care nu au încredere din partea receptorului.

Nu au produs efectele dorite de cei care comunicau. S-au făcut, din pacate, destul de multe greșeli de comunicare.

Mi se pare extrem de simplist să dai mereu vina pe receptor, adică pe noi, care am primit aceste mesaje, că noi nu înțelegem, noi suntem covidioți sau știu eu ce. Nu. Să nu fim luați de proști, pentru că nu suntem”, a spus Mircea Miclea.

Mihai Leu, despre pandemie și lumea sportului: ,,Cred că sportul în România poate să progreseze”

Pentru Mihai Leu, fost campion mondial de box şi campion naţional de raliuri, adrenalina este cuvântul de ordine. Invitatul lui Vlad Craioveanu îţi povesteşte cum este viața de sportiv în pandemie, dar și cum supraviețuiește sportul atâtor restricții.

Invitatul lui Vlad Craioveanu susține că, pentru un sportiv perioada de pandemie, este una foarte grea.

,,Cred că în momentul în care ai o relație cu sportivii, trebuie să-i înțelegi. Cred că implicarea în sport este foarte necesară, dar întotdeuna este loc și de mai bine. Cred ca sportul în România poata sa progreseze, mai exact că, la ora actuală, sportivii înțeleg că trebuie să înceapă de jos”, a spus Mihai Leu.

Fostul campion mondial la box îți mărturisește că, în domeniul boxului, cu greu mai găsești tinere talente.

 ,,Noi la box nu mai avem o bază de selecție. Nu mai putem să alegem din 100 de copii 2-3 talente ca să putem clădi ceva.

Cum încearcă ministrul Tineretului și Sportului atragerea tinerilor către sport

Ionuț Stroe, ministrul Tineretului si Sportului s-a alăturat și el, printr-o intervenție telefonică discuției, explicând faptul că există un program special dedicat sportului juvenil. Mai exact, o îndrumare și o încercare de atragere a tinerei generații prin oferirea de vouchere către zona de sport.

Cât despre pandemie, ministrul susține că a dat toate planurile peste cap, schimbând agenda sportului și a sportivilor.

,,A trebuit urgent să definim niște reguli stricte pentru a asigura în primul rând protejarea sănătății tuturor. Știu că le-a fost foarte greu oamenilor să se adapteze, dar cu teste covid, cu izolare, cu cantonamente, am reluat sportul și important este să-l ținem așa

Ce spune ministrul Ionuț Stroe despre maratonul anulat

Despre maratonul de duminica trecută, la care urmau să participle 250 de sportivi și care a fost anulat pe ultima sută de metri,  Ionut Stroe susține că, de vină, sunt cazurile multe de infectări.

Vlad Craioveanu: Maratonul București care trebuia să aibă loc duminica trecută –  și la care urmau să ia startul din Piaţa Constituţiei 250 de alergători profesionişti – a fost anulat pe ultima sută de metri. Ce se întâmplă cu costurile pentru un asemenea eveniment, cu oamenii care vin special pentru concurs, nu ar fi normal să fie anunțați mai devreme?

Ionuț Stroe: Sunt de acord cu dumneavoastră. Să știți că noi, ca și minister, ne-am implicat direct în a asigura tot ce înseamnă buna organizare a acestui eveniment, de altfel, cei de acolo, știi foarte bine că împreună am definit cadrul legal care să asigure sănătatea tuturor celor care participă.

Am intermediat relații cu administrația locală, poliție, tot ceea ce a însemnat formă de organizare a acestui eveniment, dar, din păcate, a fost vorba de o creștere abruptă, în câteva zile, a numărului cazurilor de infectări în București.

Era un eveniment cu amploare publică, cu un număr mare de participanți, cu toate că l-am restrâns cât am putut de mult. Ajunsesem la 250 de participanți, față de câteva mii cât participau în anii precedenți.

Eu îmi doream continuitatea acestui eveniment și regret că a trebuit să luăm această decizie, pentru că practic se desfășura în aer liber, pe străzi.

Știți foarte bine gradul ridicat de răspândire comunitară, posibilitatea de a avea spectatori la acest eveniment, nu puteai să limitezi mobilitatea oamenilor în spațiul public.

A trebuit să luăm această decizie chiar cu 36 de ore înainte sau 48, cam așa. Știu că a fost foarte multă muncă, știu foarte bine.  Am lucrat chiar cu cabinetul ministrului la pregătirea acestui eveniment, și noi ne-am implicat, dar, în aceste vremuri, sănătatea vine prima.