România pică examen după examen. Mai mult de jumătate dintre copiii care au intrat în clasa 0 acum 9 ani s-au pierdut pe drum

• Anul ăsta, s-au înscris la Evaluarea Națională 145.000 de elevi.
• Iohannis reformează educația cu bani din PNRR.
• Analfabetismul funcțional va fi redus de la 44% la 20% până în 2030.
• Bacalaureatul actual va fi înlocuit cu un BAC unic pentru toți absolvenții de liceu.
• Toți profesorii vor avea competențe digitale de bază până în 2030.
• Investiţii: 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor.
• Vor exista încă 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Trecem la calcule care nu ne fac cinste deloc! Acum nouă ani, 203.000 de copii intrau în clasa 0. Anul ăsta, din toți acești copii, s-au înscris la Evaluarea Națională 145 de mii. 33 de mii s-au pierdut pe drum, iar 25 de mii nu au mai vrut, probabil, să-și continue studiile. Sunt aproape 60 de mii de copii care n-au mai ajuns să dea Evaluarea Națională. Iar dintre cei care au susținut examenul, au promovat doar 82 de mii.

Cifrele arată că stăm prost la capitolul Educație, dar președintele Klaus Iohannis vine cu o soluție: a scos din sertar proiectul său de suflet, România Educată.

Lucrează la el din 2016, dar nu a produs nicio modificare până acum. Sunt anunțate schimbări optimiste: analfabetismul funcțional va fi redus de la 44 la 20% până în 2030.

Bacalaureatul actual va fi înlocuit cu un BAC unic pentru toți absolvenții de liceu, care să se coreleze și cu testele PISA. Vor fi înființate Colegii universitare unde admiterea se va face fără Bacalaureat, iar inspectoratele școlare vor fi înlocuite cu Centre județene pentru Învățământ Preuniversitar.

În plus, toți profesorii vor avea competențe digitale de bază până în 2030. Prevederile apar în noul proiect România Educată, în forma rezultată din dezbaterile de până acum. Proiectul se află în programul de guvernare și noroc cu PNRR-ul, că va primi 3,6 miliarde de euro.

Marian Staș, expert în educație: „Temerea mea e ca subiectul Bacalaureatului să nu rămână o formă fără fond. Două aspecte mi-au reținut atenția: abordarea curoajoasă a transformărilor instituționale. Pun această transformare în legătură cu nevoia unei reforme teritorial administrative importante. Unde am remarcat mai puțin curaj? În proiectul cel mai critic, tranformarea curriculară. Acolo, documentul vorbește de flexibilizare curriculară, adică un lucru nici prea-prea, nici foarte-foarte”