Școala nu ține pasul cu elevii. Radu Szekelly, expert în Educație: „Nu mai putem continua așa, ca în Evul Mediu”

• OECD: Mulți tineri simt că școala nu îi pregătește pentru viitor.
• Diferențele dintre mediul urban și cel rural afectează echitatea în educație.
• Elevii din mediul rural se confruntă cu lipsa resurselor și a personalului calificat.
• Reforma educațională trebuie să țină cont de nevoile actuale ale elevilor.

Un raport recent al OECD evidențiază provocările majore ale învățământului românesc. Mulți dintre tineri simt că școala nu îi pregătește adecvat pentru viitor, iar diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative. OECD recomandă reducerea acestor discrepanțe și adaptarea sistemului educațional la nevoile actuale ale elevilor.

De ce mulți tineri simt că școala nu îi pregătește pentru viitor?

Radu Szekelly, expert în Educație: „Pentru că multe dintre lucrurile pe care noi le facem în școală, le facem încă în școală în momentul de față, iar felul în care le facem nu mai rezonează cu generațiile tinere. Noi continuăm să lucrăm în școală după niște modele învechite, ne bazăm pe conținuturi, mai degrabă decât pe competențe, adică le spunem copiilor sau îi învățăm pe copii ceva, le predăm niște cunoștințe, dar nu îi învățăm cum să folosească aceste cunoștințe. Ori ei au foarte mult sau foarte ușor acces la cunoștințe – în ziua de azi nu mai trebuie să meargă la școală pentru asta.

Ce trebuie să învețe ei la școală este cum să filtreze aceste cunoștințe, cum să le folosească, cum să le aplice în viața de zi cu zi, cum să se raporteze la ele. Ori noi încă nu facem asta. Suntem într-un proces, de câțiva ani, de transformare a sistemului de învățământ, dar nu am reușit să ajungem la elevi cu această transformare”.

Cum poate sistemul educațional să răspundă mai bine nevoilor elevilor?

Radu Szekelly, expert în Educație: „Sunt două-trei lucruri extrem de importante și urgente. În primul rând, trebuie să reformăm planurile-cadru, adică să schimbăm ceea ce se predă în școală, cum și cât se predă. Se predă foarte mult, foarte învechit, deci trebuie să schimbăm nu doar programele, ci planul-cadru: câte ore sunt elevii la școală și ce fac în acele ore.

Este foarte important și este relativ ușor de schimbat. Trebuie doar o înțelegere la nivel de sistem, că nu mai putem continua așa, ca în Evul Mediu – domnul ministru spunea, ca în epoca de piatră.

Al doilea lucru este că trebuie să asigurăm tuturor copiilor din România acces la educație de calitate.
Și asta înseamnă, în special în mediul rural, că trebuie să concentrăm școlile. Să înțelegem – asta spunea și raportul OECD– că unele comune, sate, primării vor să renunțe la ideea de a avea propria lor școală cu câțiva elevi, unde nu reușim să ducem resurse umane de calitate. Să le concentrăm în unități, în consorții mai mari, astfel încât copiii să fie duși cu autobuze școlare, așa cum se întâmplă în lumea civilizată de ani de zile, la unități mai mari, unde se poate face pedagogie adevărată, unde se pot duce resurse umane, se poate investi în infrastructură și se poate oferi o educație de calitate.

Astea sunt două măsuri care sunt relativ ușor de luat și se pot lua rapid și ar avea un impact – nu într-un an, doi – dar în cinci-șase ani cred că am vedea deja rezultate.

Trebuie schimbate conținuturile, adică trebuie să le dăm elevilor competențe, să formăm competențe relevante. O competență absolut esențială în ziua de azi este folosirea mediului digital sau viața în mediul digital, dacă vreți, plus folosirea inteligenței artificiale. Deocamdată, noi nu avem asta în curriculum, nu știm cum să o tratăm, nu o tratăm suficient de deschis, dar trebuie să o ducem la elevi, trebuie să-i învățăm cum să o folosească și în mediul rural.

Și acolo, părerea mea personală este că vom avea nevoie de sprijinul masiv al mediului economic – prin voluntariat, prin activități de detașare, dacă vreți, a propriilor ingineri în mediul rural, chiar dacă lucrează online – astfel încât să sprijine copiii de acolo să se ridice. Pentru că nu există nicio diferență între un copil dintr-un sat și un copil din centrul Bucureștiului, inițial – doar că cel de la sat nu are acces la aceleași resurse.

Și atunci noi trebuie să ducem resursele. N-o să poată face ministerul singur, va fi nevoie de un sprijin din partea mediului economic și cred că există un proiect pilotat în momentul de față, unde ingineri din companii mari lucrează cu elevii de la sate și îi sprijină în dezvoltarea competențelor digitale.

Cred că un asemenea model ar fi foarte ușor de replicat din nou și nu ar pune presiune nici pe profesori, care încă nu au competențele digitale suficient de bine dezvoltate”.