Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: „Școala trebuie să se deschidă prima și să se închidă ultima. Școlile se deschid toate cu prezență fizică”

  • „Eu rămân un susținător al vaccinării, dar vaccinarea este voluntară. Nu cred că se va ajunge la obligativitatea vaccinării”.
  • „Pierderile pe materie au fost mari și foarte mari. 246.000 dintre elevi s-au înscris la ore remediale din 3 milioane. N-am avut mulți înscriși pentru ore remediale. Profesorii nu sunt pregătiți pentru predarea online”.
  • „După Colectiv, România a fost șocată că școlile nu sunt securizate pentru incendii. Situația de acum nu diferă prea mult de 2015”.
  • „În sistem avem baze diferite de raportare. (…) Statul acesta se încurcă singur. Da, 574 de școli din România nu au încălzire. În inima sectorului 1, la Informatică, nu există încălzire”.
  • „Rezultatele universităților românești sunt remarcabile în condițiile date. Condițiile da, sunt praf! Universitățile din clasamentul Shanghai sunt finanțate cu milioane de euro”.
  • „Sunt 77.711 de doctorate în România din 1990 și până în 2021. Fiecare Universitate trebuie să-și verifice doctoratele acordate. Am finanțat cu 25 de milioane de lei o strategie anti- plagiat. (…) Știți că Raed Arafat nu poate preda că n-are titlu de doctor? În universitățile americane de top, ghiciți ce: nu se cere doctorat.”

„Peste 60% din angajații din școli sunt vaccinați. Sunt vaccinați 4% din elevii cu vârste între 12 și 15 ani, adică 30.000 de elevi. Sunt vaccinați 20% din copiii între 16 și 19 ani, adică 145.000 de copii. La vaccinare suntem sub media națională. Școala trebuie să se deschidă prima și să se închidă ultima (…) Pe 13 septembrie deschidem școlile cu prezență fizică. Școlile le păstrăm deschise până la rata de incidență de 6 la mie.

În ceea ce privește cadrele didactice, 185.000 din 300.000 sunt vaccinate. Părinții sunt reticenți la vaccinarea elevilor. În fiecare școală vom avea o persoană care se va ocupa cu protecția sanitară. Profesorii desemnați din fiecare școală vor ține legătura cu DSP. Le vom trimite părinților un formular la care să răspundă dacă copilul este vaccinat sau nu, iar în cazul în care copilul nu este vaccinat, dacă își dă acordul pentru vaccinare. Din 13 septembrie, părinții for primi aceste formulare. Eu rămân un susținător al vaccinării, dar vaccinarea este voluntară. Nu cred că se va ajunge la obligativitatea vaccinării.

După rata de incidență de 6 la mie, situațiile vor fi diferite de la o localitate la alta. Una dintre ipoteze este că după rata de 6 la mie, toți elevii vor trece online. Alta ipoteză: după rata de incidență de 6 la mie, preșcolarii vor avea prezență fizică. Cei sub 12 ani vor intra online, iar cei peste 12 ani vor putea veni la școală dacă sunt vaccinați. Ar fi un bonus pentru cei vaccinați: să vină la școală.

În scurt timp, vom lua o decizie finală pe aceste variante. Suntem obligați să lucrăm în scenarii. Dar va fi un ordin comun al ministrului Sănătății cu ministrul Educației pentru începerea școlii. Înainte de 1 septembrie, părinții vor afla cum începe școala. Cert este că școlile se deschid toate cu prezență fizică. Am reglementar și prima zi de școală. Ceremoniile de deschidere vor avea 2 condiții: La deschidere, în exterior, vor fi doar cu mască de protecție iar ceremoniile de deschidere vor fi maximum 1 oră și jumătate”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în emisiunea OFF/On The Record, pe Aleph News.

„În școli nu mai este voie cu măști textile. La început au fost date 250.000 de tablete. Apoi am mai avut nevoie de 200.000 de tablete. Am mai dat apoi 150 de milioane de euro pentru tablete. Au fost multe contracte de donație și de sponsorizare. Apoi s-au mai cumpărat 60.000 de laptopuri pentru elevi. Sunt convins că tot nu stăm perfect la echipamente”, spune ministrul.

Despre recuperarea materiei pierdute de elevi în perioada pandemiei, Sorin Cîmpeanu a spus următoarele: „Pierderile pe materie au fost mari și foarte mari. Nu toți elevii din aceeași clasă au pierdut la fel. 246.000 dintre elevi s-au înscris la ore remediale din 3 milioane.

N-am avut mulți înscriși pentru ore remediale. Profesorii nu sunt pregătiți pentru predarea online. Mulți profesori și elevi și-au consolidat abilitățile digitale. Profesorii nu au fost formați pentru predarea online. Nu poți să iei mânuța copilului și să-l înveți să caligrafieze online. Sunt domenii și vârste la care nu se potrivește predarea online. Nimeni nu a avut în România platforme dedicate”.

Cât de protejate sunt școlile din România? „După Colectiv, România a fost șocată că școlile nu sunt securizate pentru incendii. Situația de acum nu diferă prea mult de 2015. În sistem avem baze diferite de raportare. Este nevoie de o armonizare și de o clarificare legislativă. Statul acesta se încurcă singur. Da, 574 de școli din România nu au încălzire. În inima sectorului 1, la informatică, nu există încălzire”, a afirmat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe Aleph News.

De ce Educația din România nu este performantă? Ministrul Cîmpeanu răspunde: „România Educată este un proiect de viziune cu o consultare largă. Sunt 10 direcții de acțiune în România Educată. Vrem să dotăm cu finanțare din PNRR 10.000 de laboratoare.

Avem nevoie și de 10.000 de spații. Cum le construim? (…) Rezultatele universităților românești sunt remarcabile în condițiile date. Condițiile da, sunt praf! Universitățile din clasamentul Shanghai sunt finanțate cu milioane de euro. Dacă nu finanțezi, nu vei fi prezent în topuri. Este și despre viziune și despre finanțare.”

„Sunt 77.711 de doctorate în România din 1990 și până în 2021. Peste 60.000 de doctorate sunt fost susținute în perioada 1990-2016. La Academia Română s-au susținut puțin peste 2000 de doctorate. Fiecare Universitate trebuie să-și verifice doctoratele acordate. Am finanțat cu 25 de milioane de lei o strategie anti- plagiat. Mai mulți miniștri au zis că susțin etica, dar n-a finanțat nimeni.

Tezele de doctorat trebuie digitizate. Media doctoratelor a coborât de la 6000 de doctorate la 2000 de doctorate pe an. Asta e ipocrizia sistemului: nu poți preda, dacă nu ești doctor. Când am vrut să clarific niște reguli, m-am lovit de opoziția sistemului. S-a opus propriul organism consultativ al ministrului. Știți că Raed Arafat nu poate preda că n-are titlu de doctor?

În universitățile americane de top, ghiciți ce: nu se cere doctorat. Teza mea de doctorat este publică de 21 de ani. 7 ani am mers zi de zi la 30 de kilometri de București ca să fac experiențe cu ape uzate. Am cerut verificarea tezei de doctorat, s-o verifice oricine”, a spus pe Aleph News, în emisiunea OFF/On The Record, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, referindu-se la industria doctoratelor din România.

Cum începe școala în pandemie?

Matei: Spuneți-le, cum va începe școala?

Cîmpeanu: Cel mai important lucru.

Matei: În pandemie.

Cîmpeanu: Decizia existențială bazata pe existența unui număr foarte mare de persoane vaccinate în școli. Mă refer la angajații în prima rundă care sunt vaccinați într-o proporție de peste 60%. Numeric este categoria socio profesională cea mai numeroasă din perspectiva vaccinării.

Procentual sigur că în mediul spitalicesc avem un procent mai mare dar nu un număr mai mare în valoarea absolută. În rândul elevilor avem un procent de 4% categoria de vârstă 12-15 ani, 30 de mii de elevi vaccinați și un procent de 20% din categoria 16-19 ani, 145.000 de elevi vaccinați.

În categoria de vârstă 16-19 ani suntem sub media națională, dar din perspectiva angajaților din învățământ suntem mai mulți decât dublul mediei naționale. Este al doilea motiv exista vaccinul primul motiv, al doilea motiv, avem aceasta proporție a celor vaccinați, al treilea motiv în scoli se respecta regulile mai riguros decât în alte medii, iar al patrulea motiv este de fapt un principiu, scoală trebuie să se deșchidă prima și să se închidă ultima.

Având la bază aceste patru motive decizia esențială este aceea de a deschide școlile cu prezenta fizica pe 13 septembrie fară niciun fel de deosebire intre clasa sau pe alte criterii și de a le pastra deschise cel puțin până la atingerea pragului de 6 la mie rata de infectare, asta este decizia esențială.

Nu cred că în Romania se va ajunge la obligativitatea vaccinării. Am spus că cel mai important lucru este prezența fizică fară nici un fel de discriminare în scoli până la atingerea rătei de 6 la mie. După depășirea rătei de 6 la mie și până la intrarea localității în carantina este un segment ce diferă de la o localitate la alta unde declaram carantina în funcție de mai mulți parametrii.

Tocmai de asta am reglementat prima zi de scoală prin excepție de la regula generala care spune că în spatiile exterioare nu este obligatorie purtarea măști de protecție. Am spus în prima zi de scoală ceremoniile de deschidere atunci când este entuziasmul maxim elevi, profesori părinți și bunici vor fi permise cu doua condiții. În exterior, dar cu masca de protecție și cu o durata de o ora și jumătate.

Când și cum recuperează copiii materia?

Matei: Cum vor recupera copiii materia?

Cîmpeanu: Din păcate s-a confirmat ceea ce am spus de mult timp. Recuperarea materiei se vă face foarte greu și numai în timp, pentru că pierderile au fost mari și foarte mari și au fost neuniform distribuite. Pentru a recupera pierderile trebuie să le identifici, nu poți face asta decât într-o maniera personalizata intre profesor și elev. Nu toți elevii au pierdut la fel din diverse motive: acces la echipamente, acces la profesori pregătiți, unii au venit mai mult la scoală, alții mai puțin, au fost în carantina, alții nu au fost în carantina, diversitatea este extrem de mare.

Aceste pierderi pot fi recuperate doar în timp, am derulat programul national de ore remediale, de ore de recuperare. Luna de vârf în care s-au înscris mai mulți elevi, știut fiind faptul că înscriere a fost voluntara. Deci am permis tuturor celor care s -au gândit eu am suferit pierderi, mă înscriu în acest program de recuperare. A fost 246 de mii de elevi din învățământul primar gimnazial și liceal, din trei milioane de elevi.

Sunt convins că foarte, foarte puțin din cei trei milioane de elevi nu au pierdut de niciun fel. Poate or fi 100.000, 200.000 care s-au gândit că cu sprijinul părinților și ale profesorilor pot recupera într-o maniera individuala fară să se înscrie în programul național de ore remediale.

Matei: De ce credeți că nu s-au înscris?

Cîmpeanu: Ar trebui să am o serioasa pregătire pentru a vă raspunde la aceasta întrebare. Am  flexibilizat toate condițiile de înscriere, am lăsat practic o înscriere continua, inițial te puteai înscrie la începutul lunii dar apoi am spus, nu, te poți înscrie țoață luna până pe data de 25 ale lunii, deci am eliminat toate aceste condiții și tot nu am avut înscriși.

Pentru învățământul primar și gimnazial finanțarea orelor de recuperare s-au făcut din fonduri europene cu respectarea reglementarilor europene. O spun cu maxima deschidere și cu tristețe, presupun o birocrație excesivă. Același lucru raportat de trei ori care necesita pentru a putea plati profesorii care au făcut aceste ore și care merita să fie plătiți o verificare.

Din verificări în extrem de multe situații raportarea 1 a fost diferita de raportarea 2 și raportarea 2 a fost diferita de 3, deci același lucru raportat în trei feluri, iar cei care și-au asumat semnătură pentru a plati aceste ore din fonduri europene ar trebui să verifice să le dea înapoi pentru a aduce la un numitor comun aceste raportări pt că realitatea putea să fie una singura, nu intenții de frauda. Dar înțelegere incompletă, eronată.

Matei: Credeți că profesorii sunt suficient de pregătiți în România? Asta este un test pentru sistemul de învățământ. Să reușească să predea?

Cîmpean: Online? Nu, online nu sunt.

Cimpeanu: Profesorii din Romania nu au fost fromati să predea online. Au fost niste cursuri pentru învățământ deschis la distanta la care au participat un procent de 3, 4% dintre profesori care erau oarecum mai pregătiți ,dar învățământul la distanta este cu totul și cu totul altceva în raport cu predarea online.

Matei: Învățământul acesta online este eficient?

Cîmpeanu: Poate fi eficient cu următoarele condiții. Să se potrivească domeniului pentru că una este să faci învățământul online într-o disciplina socio-umana care nu necesita aplicații practice și alta e să faci în inginerie sau medicina. Prima condiție, iar a doua, să nu discutam de conectivitate. Conectivitatea și e vorba și de viteza de transfer trebuie să fie foarte buna pentru profesori și pentru toți cursanții.

A treia condiție este să avem profesori care să fi fost formați pentru predarea online. În urma cu exact un an, în Universitatea pe care am condus-o am organizat cursuri de pregătire online. Eu că formator, certificat pentru învățământul la distanta de 20 de ani am considerat că sunt pregătit. Am intrat și eu în una dintre cele 40 de grupe la cursuri. Erau doar 16 ore, 8 ore de teorie, 8 ore de aplicații practice. Doamna Matei, mi-am dat seama când am intrat cât de mare este diferență, în ce eroare eram când mă consideram pregătit pentru predarea online, nu știam nimic.

Matei: Copiii aia de la clasa 0 cum fac bețișoarele online?

Cîmpeanu: Am spus la fel că în medicina, nu poți să faci online. Sunt domenii și vârste la care nu se potrivește predarea online. Am spus așa să existe echipamente, să existe conectivitate, să se potrivească domeniul și foarte important să existe platforme dedicate și securizate de evaluare și examinare online. Nimeni nu a avut în Romania, nimeni nu poate certifica următorul lucru, cel pe care l- am examinat și a luat nota 7 sau 8 sau 9 sau 10, este cel ale cărui cunoștinte trebuia să le verific.

De ce nu sunt securizate școlile pentru incendii?

Cîmpeanu: După drama, după tragedia de la Colectiv. Atunci a fost șocată toată lumea să afle cât de puține scoli au autorizație cu securitatea la incendii. Situația nu diferă mult de ce anunțam în 2015. Nu că nu diferă mult din ce era, deci pe de o parte suntem în curs de a armoniza raportările din sistemul de educație cu raportările din sistemul inspectaoratului pt situații de urgențe. Avem baze diferite de raportare. Pe de alta parte, avem cerințe care dintr-o perpectiva sunt mult mai drastice, cerințe pt obținerea autorizației de securitate la incendiu, decât în cele mai avansate state. Pe de alta parte, avem reglementari care ne spun că în jumătate din aceste scoli nu este nevoie autorizație de securitatea la incendiu și daca nu este nevoie nu le numeram la scoalile care nu au, ci la școlile care au din start, pentru că nu este nevoie. Este vorba de scoli care au fost proiectate după ultimele standarde, însă e vorba și de scoli, monumente istorice, pe care nu poți să le transformi niciodată, pentru că ar însemnă să le dărâmi, pentru a îndeplini exigentele necesar obținerii atorizatiei de securitate la incendii. Este nevoie de o armonizare și o clarificare legislativa a reglementarilor, inclusiv de o armonizare a sistemeleor de evidenta din educație în care avem toate aceste clădiri școlare cu sistemele de evidenta din ministerul de interne pt obținerea acestei autorizații.

Matei: Statul ăsta se încurcă singur

Cîmpeanu: Statul ăsta se încurcă singur, da.

Matei: Zici că suntem în epoca de piatra. De la domnul Bode am aflat că 574 de școli nu au încălzire.

Cîmpeanu: Da. Am fost la clubul Cireșarii, în inima sectorului 1. Clădirea în care se face cercul de informatică, în care sunt 400 de copii care este o adevărată pepiniera pentru olimpicii de informatica, nu are încălzire.

Matei: În sectorul 1, este în buricul Bucurestiului.

Cîmpeanu: Asta a fost priceperea noastră. Ce pot să vă spun, nu am reușit să armonizam bazele de date din educație.

Matei: Am auzit-o și de la doamna Mihăilă. Cum nu reușiți să armonizați bazele de date? E același stat.

Cîmpeanu:De la evidenta populației. În fiecare sistem avem propriie sisteme de raportare.

Este Florin Cîțu un exemplu pentru tinerii din România?

Matei: Sunteți om politic de multă vreme , credeți că domnul Citu și problemele sale din trecut reprezintă un exemplu pentru tinerii din România ?

Cîmpeanu: Nu sunt un expert în trecut, m-aș bucura să fiu. Avem atât de multe lucruri de făcut la modul general , iar eu personal în domeniul educației încât îmi place să cred că punem accesul pe ceea ce putem face, din ceea ce trebui să facem pentru viitor.

Matei: Evitați întrebarea.

Cîmpeanu: Se poate spune.

Matei: Sunteți în echipa câștigătoare. Îl susțineți pe premierul Citu. 

Cîmpeanu: Eu o să fiu câștigător daca o să pot impune obiectivele din România educată în sistemul de educație.

Matei: Credeți că domnul Citu nu o să aprobe tot ce vrea domnul Iohannis ?

Cîmpeanu: Domnul prim-minstru deocamdată a aprobat în ședință de guvern, le-a propus minsterul educației 10 acte normative, un proiect de lege, 3 proiecte de ordonanță de urgenta și 7 hotărâri de guvern. Toate cu impact bugetar aprobate în aceeași ședință de guvern de săptămână trecuta. Eu cred că ministru al educației, daca tot ați spus că am mai stat câteva sapatamani și pe scaunul de premier, stiu că puteam să propun până când oboseam daca nu acceptă primul ministru. Deci a acceptat și masa calda și 3500 de posturi în plus în sistemul de educație, a acceptat preluarea creșelor în sistemul de educație, a acceptat și acordul de imrpumut 100 de mil de euro pt scoli mai sigure, e vorba de cel puțin 55 de scoli care vor fi modernizate. 10 acte normative în aceeași ședință de guvern acceptate și aprobate de premier. Căutați să vedem daca a mai fost o ședință de guvern în care în educație s-au aprobat 10 acte normative. Deci cred că a demonstrat că susține educația.

Ce face Sorin Cîmpeanu cu „industria” doctoratelor din România?

Matei: Doctoratele în România, ce faceți cu ele?

Cîmpeanu: Sunt 77.711 susținute din 1990 și până azi, din care peste 60.000 au fost susținute în ianuarie 1990 – iunie 2016.

Matei: Și ce faceți cu ele?

Cîmpeanu: Păi aceste doctorate, cu excepția Academiei Române unde s-au susținut puțin peste 2000 de teze de doctorat din cele 77.000, toate au fost susținute în universități, cu conducători din universități, cu comisii de susținere din universități. În urma acestor etape, universitățile au trimis ministerului solicitarea de analiza unde iarăși sunt membrii din universități în vederea obținerii titlului de doctor. Deci toate aceste lucruri s-au întâmplat în universități. M-am gândit că cel mai bine este că fiecare universitate să își verifice titlurile de doctor acordate. Înțeleg că acest lucru necesita efort, resurse financiare și timp. Motiv pentru care am început anul acesta pe ultimul trimestru printr-o finanțare de 25 de milioane de lei pentru o strategie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat, înființarea unei structuri în fiecare universitate specific activității din acea universitate și volumul. Sunt universități care au avut aproape 9000 de titluri de doctor acordate Universitatea București sau 6500 Universitatea Babeș-Boliay și unele care au avut 200, 300 . Acea structură va fi adaptată volumului de activitate la nivel de doctorat din universitatea respctiva 25 de mil. de lei. Trebuie să o spun, au fost foarte mutli miniștrii care au spus că susțin etica și integritatea prin vorbe foarte frumoase și convingătoare dar căutați să vedeți daca a mai existat o sustiere financiară. 25 de mil. de lei doar pentru început. Începutul înseamnă crearea acestor strcutiri, strategie de prevenire și combatere și însemnă digitizarea tezelor de doctorat , pentru că doar în acest fel poți să le transmiți spre evaluare, să verfici similitudinea. Este prima etapa digitizarea.

Matei: A venit în emisiune domana Pippidi. Am discutat și cu ea, e o nebunie în Romania cu doctoratele.

Cîmpeanu : Am avut în anii 2013, 2014 2015 o medie de 5000 de teze de doctorat, iar acum am coborât la 2000.

Matei: Sunt mai verificate. Vorbea de o chestie pe care nu am mai auzit-o și chiar făcea apel la politiceni, la guvern să modifice legislația. Adică nu poți să predai, de exemplu fratele domnei Pippidi care este un mare regizor multipremiat, nu poate să predea pentru că trebuie să fie doctor.

Cîmpeanu: Asta e ipocrizia sistemului, doamna Matei. 

Matei: Dvs sunteți sistemul, dv strebuie să modificați legi, guvernul executiv, parlamentul.

Cîmpeanu: Eu sunt un simplu ministru, atunci când am vrut să clarific niste reguli…

Matei:  Trebuie modificata legea să nu mai produci doctori aiurea în tramvai

Cîmpeanu: Când am vrut să clarific niste reguli din perspectiva bunlui simt, la nivel de ordin de ministru , de lege cum ar fi necesar în situația pe care o expuneți acum . M –am lovit de argumente și de opoziții.

Matei: Opoziții care nu exista la noi în Parlament, opoziția sistemului din interior.

Cîmpeanu: Da, a propiului organism consultativ al ministrului, și am spus nu. Aveam posibilitatea, am spus ok daca spuneți că e foarte bine așa, rămâne așa, cu rugămintea să nu veniți să solicitați aceleași schimbări peste o luna, doua, trei. Tocmai ce ați spus toți la unison că e foarte bine așa. Vă dau exemplu, domnul Arafat știți că nu poate să predea într-o universitate? Domnul Arafat nu e bun pentru a preda? Poate preda, dar fară să fie angajat cadru didactic titular, pentru că condiția este a deținerii titlului de doctor. Spuneați de universitățile americane care sunt în acele topuri pe primele 10 poziții sunt 7, 8, 10 universități din SUA.

Matei:Da, sunt finanțate.

Cîmpeanu:  Vedeți? Acolo nu se cere asta. Nu se cere titlul de doctor .

Matei:  Avem industria, doctoratele, ne plac lucrurile astea batalamalele de pe vremea lui Ceaușescu. Să fie peste tot.

Cîmpeanu: Când i-am întrebat cați profesotri aveți? 200.  Și cați au titlul de doctor? Oups, nu știm să vă spunem, dar o să aflam. Avem vreo 20, 25.

Matei: În general avem mulți noi pe cap de locuitori fata de alte state. E ceva putred în statul asta.

Cîmpeanu: E nevoie de o pregătire consolidate în sistemul universitar dar ….

Matei: Aveți o problema cu doctoratul sau nu?

Cîmpeanu: Daca vorbim de teza mea de doctorat care este publica de acum 21 de ani , desigur în 21 de ani susțineam teza doctorat, imediat după ce am susținut-o, ea este diponibila în fiecare zi pentru absolut orice. A fost elaborata după ce 7 ani am mers zi de zi la 30 de km de București, uneori și de 2 ori pe zi, că să fac niste experiențe cu irigații cu apa uzata să ud niste plăntuțe. Motiv pentru care,  pentru că nu e suficienta declarația, am cerut universității să verifice că să nu fie vorbe legănate și cuvinte încrucișate, iertați-mă pentru aceasta licență, am cerut să o verifice și CNATUL și daca e nevoie, cred că am niște prieteni și pe la NASA, să o verifici și ei și absolut oricine.