• UNESCO: Orele de educație civică nu cresc dorința de a participa la vot sau politică.
• Rata globală de participare la alegeri a scăzut de la 77% la 67% în ultimii 50 de ani.
• În România, fetele sunt mai implicate în viața politică decât băieții, arată studiul.

Educația civică nu crește dorința de a participa în politică, arată un studiu UNESCO. Potrivit raportului, influența orelor de educație civică din gimnaziu a scăzut de la 77% la 67% în ultimii 50 de ani. Studiul mai arată că fetele sunt mai interesate de a participa în politică decât băieții.

Care sunt cauzele pentru care educația civică nu atrage tinerii în viața politică?

„Care sunt cauzele pentru care întreg sistemul de învățământ și toate materiile, așa cum sunt gândite la ora asta, nu sunt atractive pentru ei. Pentru că de foarte mulți ori ne centrăm foarte mult pe elemente teoretice și foarte puțin mergem spre latura practică.

Există în pedagogie principiul legării teoriei de practică, care spune foarte simplu că în mod normal trebuie să există un echilibru. Echilibru este variabil, adică la un moment dat poate să fie mai multă teorie, după care mai multă practică în funcție de construcția domeniului, dar și de elevii pe care îi avem în față. 

Dar cu siguranță noi nu-i punem pe elevii în impostaza să facă, să construiască. Aici este principiul participării active. Elevul trebuie să fie învățat să fie activ. Ultimul, dacă noi învățăm să fie activi, să-și asume propria învățare, cu siguranță își va asuma și în modul în care va folosi acele informații”, a declarat Ovidiu Pânișoară,doctor în Științele Educației.

De ce apare această diferență între fete și băieți în ceea ce privește politica?

„Pentru că în mod firesc ar trebui să ne gândim dacă nu cumva facem o discrepanță de gen prin educația pe care noi o transmitem. Dau de fiecare dată exemplul acesta studenților. Gândiți-vă, dacă tu ca mamă sau ca educatoare, pentru că cele mai multe persoane care se ocupă în învățământul preșcolar în educația timpurie, sunt mame și de obicei avem doamne educatoare.

Dacă vezi o fata că se rănește, o iei în brate și o liniștești. Când dacă vezi un băiat că se rănește, îi spune nu ai voie să plângi. Deci transmite un mesaj contradictoriu care evident va schimba modul în care acel copil se va purta sau va aborda situații dificile din viață.

În al doilea rând, uitați-vă, și asta chiar e un semnal de alarmă pe care ar putea să-l tragem cu toții, pentru că urmează o lună a sărbătorilor și a cadourilor, mergeți în primul supermarket și uitați-vă ce jucării sunt pentru fetite și ce jucării sunt pentru băieți. O să vă dați seama că există o diferență a acestei perspective de dezvoltare încă din mediul din jurul copilului”, a declarat Ovidiu Pânișoară,doctor în Științele Educației.

De ce educația civică nu crește participarea politică?

„Lucrurile sunt foarte simple. Trebuie în toate materiile să mergem pe acel principiu al participării active a elevului, adică să-l înveți să fie activ. Educația civică din școală, la rândul ei, de cele mai multe ori, se face tot teoretic.

Există anumite informații care ajung la nivelul elevului, informația nu produce competență. Competența are trei subcomponente, cunoștințe, atitudini și aptitudini. Adică trebuie nu doar să ai o informație, trebuie să știi ce să faci cu informația și să-ți dorești să faci ceva. Toate aceste elemente trebuie susținute de întreaga școală.

Dar modul în care școala pregătește omul pentru a se implica în propria viață, cunoștințe de la chimie, de la geografie, de la istorie, ar trebui să fie foarte vii pentru elevul respectiv și să poată să facă ceva cu ele”, a declarat Ovidiu Pânișoară,doctor în Științele Educației.

Ce fel de activități ar trebui incluse în educația civică pentru a fi de ajutor? 

„Păi haideți să ne gândim la modul în care copilul trebuie să aibă o anumită participare. Pentru asta ar trebui în primul rând să ne gândim care sunt acele informații care chiar pot produce plus valoare pentru copilul în cauză, să înțeleagă că acele informații au un rol. 

Doi, există metode interactive, există metode spectaculoase în pedagogie. Din păcate în învățământul românesc pentru, că este prea multă informație și se urmărește de obicei predarea unor informații prin metodele expozitive. Adică stai într-o clădire, tu povestești, elevul trebuie să învețe și treci acasă. Acestea sunt cel mai puțin favorabile învățări. 

În schimb există metode interactive, neconsumatoare de timp, într-o altă fază”, a declarat Ovidiu Pânișoară,doctor în Științele Educației.

Citește și

• România este pe primul loc în Europa la procentul de zboruri întârziate. Ce țări excelează la capitolul punctualitate
• Cum stă România la inovarea în medicină? Țara noastră face pași mici în integrarea tehnologiilor inovatoare față de alte state europene
• Forțele Hamas vizează bandele care jefuiesc convoaiele de ajutoare din Gaza