• Elevii cu inteligență emoțională ridicată obțin note mai mari la teste, relevă un studiu.
• Dezvoltarea abilităților emoționale ar putea fi cheia unui succes mai echilibrat.
• Carolyn MacCann, psiholog: Dezvoltarea EQ-ului poate aduce un succes mai echilibrat.
• Carolyn MacCann, psiholog: Un sistem bazat doar pe note nu reflectă potentialul unui elev.
• Doru Grădinaru: Gen Z are o capacitate mai scăzută de a face față momentelor dificile.

Notele sunt încă principalul criteriu de evaluare a elevilor, dar sunt ele un predictor real al succesului? Un nou studiu arată că inteligența emoțională are un impact major asupra performanțelor academice, uneori chiar mai mult decât IQ-ul sau perseverența.

Totuși, cercetătorii avertizează că un sistem educațional bazat exclusiv pe note nu reflectă întotdeauna potențialul unui elev.

Reflectă notele inteligența și potențialul unui elev?

Doru Grădinaru, profesor: „De cele mai multe ori, da, depinde și de cum este gândit si sistemul de învățământ. Dar inteligența emoțională este un factor foarte important. Ar trebui să înțelegem, în primul rând, ce reprezintă această inteligență emoțională despre care se vorbește din ce în ce mai mult. Se referă, desigur, la capacitatea de a recunoaște, de a înțelege și de a gestiona propriile emoții. Și ne referim aici, în special, la emoțiile negative. 

Care este problema vis-a-vis de inteligența emoțională? De ce este adusă atât de mult în discuție în ultimele decenii? Pentru că tot mai mulți adolescenți sunt diagnosticati cu anxietate, cu depresie și, în unele cazuri, manifestă chiar comportament suicidal. Lipsa inteligenței emoționale produce tineri nemulțumiți și ofensați din cele mai banale lucruri. Chestiuni care, deși pentru unii oameni pot fi neimportante, pentru ei pot fi un capăt de lume, dacă vreți. 

Din acest motiv pot apărea situații delicate în viața elevilor, din cauza cărora să nu mai reflecte notele obținute la un test, de exemplu, nivelul de cunoștință pe care le au elevii. Scritoarea britanică Claire Fox identifică chiar o subdiviziune a generației Y, pe care o numește generația fulgilor DNA. Tineri extrem de sensibili față de punctele de vedere pe care le pot avea oamenii din jurul lor. Același lucru se aplică și la generația Z, copiii născuți după anul 2000.

Cum s-a ajuns la această situație? Presiune academică, utilizarea excesivă a tehnologiei, probleme de familie, certuri de acasă sau lipsa unui părinte. Ce poate face școala în această situație? Vorbind despre intervenție, este evident că nu putem să intervenim în problemele de acasă. Rămâne însă integrarea educației emoționale în școli, prin programe care să ajute elevii să-și dezvolte aceste capacități de autoreglare.

Desigur, nu mă refer la teste de personalitate, de inteligență, ci la cursuri practice. Ce facem când suntem stresați, cum reacționăm când primim o veste proastă, cui ne adresăm când avem o problemă, când trebuie să ne facem griji, la ce semnale trebuie să fim atenți”. 

Citește și

• Asistența externă oferită de SUA a fost suspendată de Trump pentru 90 de zile. Care sunt țările afectate de această decizie
• Călin Georgescu a contestat măsura controlului judiciar impusă de procurorii Parchetului General
• Femeile folosesc cel mai mult Inteligența Artificială. Alexandru Goga, expert A.I: „O folosesc pentru lucruri precum rețeta cea mai bună de mămăligă sau sarmale”