- Sporturile pentru tineri ajută la dezvoltarea stimei de sine și rezilienței prin gestionarea câștigului și pierderii.
- Presiunea de a performa poate reduce plăcerea sportivă a copiilor.
- Eliminarea scorurilor și clasamentelor pune accent pe distracție și dezvoltare personală.
Sporturile pentru tineri sunt adesea văzute ca o modalitate de a învăța lecții valoroase despre echipă, disciplină și cum să faci față provocărilor. Printre aceste lecții, gestionarea câștigului și a pierderii joacă un rol esențial în dezvoltarea stimei de sine și a rezilienței copiilor, în special între vârstele de 5 și 12 ani. Experiențele de competiție le oferă oportunități de a învăța despre efort și creștere personală, subliniind faptul că succesul nu este definit doar de victorie, scrie The Guardian.
Advertisment
Cu toate acestea, există o preocupare tot mai mare că, în ultimele decenii, sporturile pentru tineri s-au transformat din activități recreative într-un domeniu din ce în ce mai competitiv, unde accentul se pune mai mult pe performanță decât pe distracție sau dezvoltare personală. Unele ligi pentru copii își concentrează eforturile pe specializarea timpurie în sporturi, în speranța de a le oferi tinerilor șanse pentru burse sau cariere profesionale. Aceasta presiune crescută de a performa poate duce la dificultăți în gestionarea eșecurilor și la o relație complicată cu câștigurile, în care jucătorii nu se mai simt motivați să celebreze reușitele lor.
Într-un context mai relaxat, mulți experți sunt de părere că eliminarea scorurilor și clasamentelor pentru copiii sub 12 ani, așa cum se întâmplă în unele regiuni, poate ajuta la schimbarea focusului de la câștiguri la dezvoltarea abilităților, colaborarea în echipă și distracție. Aceasta abordare încearcă să prevină burnout-ul și pierderea interesului în sporturi, o problemă tot mai des întâlnită, deoarece mulți copii renunță la sporturi în jurul vârstei de 13 ani din cauza lipsei de distracție.
Recomandări
Mai mult, studiile sugerează că majoritatea copiilor preferă să se concentreze pe „a da tot ce au mai bun”, să petreacă timp cu colegii de echipă și să se bucure de joc, mai degrabă decât pe rezultatul final al unui meci. De asemenea, este subliniat faptul că pierderea nu ar trebui să definească valoarea unui copil și că sprijinul constant, în ciuda înfrângerilor, este crucial pentru dezvoltarea unei imagini de sine sănătoase.
În timp ce unii părinți și antrenori sunt preocupați că lipsa unui accent pe câștiguri ar putea submina învățăturile despre perseverență și sportivitate, alții consideră că schimbările din sporturile juvenile pot contribui la o experiență mai pozitivă și mai durabilă pentru tineri, pregătindu-i astfel mai bine pentru provocările vieții reale, care nu se împart întotdeauna în victorii și înfrângeri clare.