• Cercetările arată că oamenii și animalele devin mai puțin sociabili pe măsură ce îmbătrânesc.
  • Această scădere a interacțiunilor poate ajuta la evitarea infecțiilor.
  • Studiile sugerează că o sociabilitate redusă poate contribui la o viață mai lungă și sănătoasă.

Se știe că oamenii devin mai puțin sociabili pe măsură ce îmbătrânesc, dar cercetătorii au descoperit că această tendință nu este unică pentru oameni. O serie de studii sugerează că multe specii animale, de la căprioare sălbatice la insecte, maimuțe și păsări, manifestă un comportament similar. Această scădere a sociabilității nu este întotdeauna un lucru negativ, scrie The Guardian.

Dr. Josh Firth de la Universitatea din Leeds, care a condus cercetarea, a declarat că există un model general conform căruia indivizii devin mai puțin sociabili odată cu vârsta. Studiile au explorat nu doar cauzele, ci și consecințele acestei tendințe, evidențiind atât costurile, cât și beneficiile ei.

Conform lui Firth, persoanele în vârstă ar putea reduce interacțiunile sociale din diverse motive, inclusiv faptul că nu mai au nevoie să împărtășească informații la fel de des ca tinerii. Această scădere a interacțiunilor ar putea, de asemenea, să ajute la evitarea infecțiilor, un aspect crucial pe măsură ce răspunsul imunitar al indivizilor devine mai slab odată cu înaintarea în vârstă.

Recomandări

LEGEA MARȚIALĂ ÎN COREEA DE SUD
TRUMP, FASCINAT DE PUTERE
CUM TE VEDE OCCIDENTUL?
CINE GUVERNEAZĂ ROMÂNIA?
TRUMP AVERTIZEAZĂ HAMAS
DESCHIZI MAȘINA CU CEASUL

„Deși este important să abordăm dezavantajele asociate cu reducerea conexiunilor sociale pe măsură ce îmbătrânim, ar trebui să luăm în considerare și beneficiile posibile”, a adăugat Firth. El a menționat că noile tehnologii, cum ar fi interacțiunile virtuale, pot ajuta oamenii să mențină legături sociale într-un mod care combină avantajele ambelor lumi.

Firth a editat o serie de 16 lucrări publicate într-un număr special al revistei Philosophical Transactions of the Royal Society B Biological Sciences, care analizează comportamentul social al animalelor pe parcursul vieții. Cercetătorii pot urmări animalele de-a lungul întregului ciclu de viață și pot efectua experimente, ceea ce este mai dificil în cazul oamenilor.

Un studiu a examinat datele a peste 150 de specii și a constatat că speciile cu un comportament social mai pronunțat au o durată de viață mai lungă, timpi de generație extinși și feronțuri de reproducere mai ample. Un alt studiu a analizat timp de șase ani vrăbiile de casă, descoperind că păsările mai în vârstă aveau cercuri sociale mai mici, ceea ce era legat de dispariția semenilor de aceeași vârstă.

Un alt exemplu este un studiu asupra macacilor rhesus, care sugerează că animalele mai în vârstă reduc riscul de boli grave prin diminuarea interacțiunilor sociale. De asemenea, un studiu realizat de Firth pe căprioarele roșii a arătat că, deși riscul de infecție cu viermi paraziți crește odată cu vârsta, acesta poate fi compensat prin reducerea interacțiunilor cu alți indivizi.

Aceste cercetări subliniază complexitatea relației dintre vârstă și sociabilitate, având implicații importante pentru înțelegerea comportamentului social atât la oameni, cât și la animale.

Citește și