Doctorul Adrian Marinescu ne spune, acum după ce a apărut primul vaccin anti-Covid-19, care sunt pașii făcuți de România pentru ca toți cei care vor să se vaccineze să o poată face.  Scăpăm curând de SARS-CoV-2? Va fi perioada imediat următoare cea mai grea din această pandemie?

Adrian Marinescu: Am fost ieri de garda și am avut două locuri la ATI, le-am folosit imediat pentru pacienți, e foarte greu de găsit în Buc loc la ATI când ai nevoie.

Adrian Marinescu: Ce se întâmplă în ultimele două săptămâni e maxim de ce a fost până acum, dar se poate și mai rău. Nu e un capăt de țară, cum am văzut lucrurile la începutul pandemiei la fel le văd si acum. Toate spitalele care își pot face un dublu circuit vor vedea si pacienti cu covid si cu alte afectiuni. Nu vom construi alte spitale acum.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
CINE ÎNCEARCĂ SĂ-L ASASINEZE PE ZELENSKI?
TAYLOR SWIFT CÂNTĂ DESPRE GÂNDURILE SUICIDARE
ONU DECIDE DACĂ RECUNOAȘTE SAU NU AUTORITATEA PALESTINIANĂ
CE SECRETE ASCUNDE CHINA
CUM ÎNGRIJEȘTI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

In spitalul unde a fost diagnosticat un pacient, acolo trebuie să rămână pacientul. Poate ca nu sunt pregatite cum ar trebui, dar spitalele primesc pacienti.

Adrian Marinescu: Ar fi o rezolvare – spitalele non-covid, pentru ATI. Trebuie sa ai si personal, daca am avea personal am putea extinde si la Matei Bals sectia de ATI. Si asta se intampla nu doar la noi, avem 20 de paturi, am putea avea 60, dar n avem personal.
1500 de locuri la spitale covid ar mai fi încă 3000 la spitale non covid, dar mai sunt și alte patologii.

Adrian Marinescu: Arbidol este un antiviral eficient, am avut rezultate bune și e ușor suportat, nu prea are reacții adverse, e ieftin, la îndemână. A fost folosit și înainte de pandemie, nu există medicamente noi, administrarea variază în funcție de forma bolii. La Matei Balș avem nevoie acum.

Modificarea virusului comparativ cu începutul – s-a schimbat, clar e că se transmite mult mai ușor, valul al doilea d-aia are o intensitate mai mare, dar e mai puțin agresiv decât la început. Sunt mai mulți infectați. Afecțiuni care agravează: diabet zaharat, obezitate, boli renale cronice.
Tratamentul cu oxigen e miraculus, dar trebuie să fie administrat din timp, pacientul nu știe când are nevoie și ne întoarcem la pulsoximetru,

În prima săptămână e riscul cel mai mare, când cineva are acești factori de risc nu stă acasă, merge imediat la spital. Medicul de familie trebuie să știe de pacient.

Ce face un pacient după un test pozitiv?

• pulsoximetru trebuie să-l ai în casă
• medicul de familie e cel care îmi va da rețeta si mă va orienta mai bine decât o fac eu
• dacă am o stare proastă, mă știu cu factori de risc, nu aștept să-mi spună medicul de familie, sun la 112 și le spun ce-mi arată pulsoximetru, trebuie să fiu ”propriul doctor”. Evaluarea tre sa fie prin medicul de familie.
Terapia cu oxigen nu aș face-o în momentul inițial, acasă, când am o formă medie, e un risc mare. Am nevoie de spital

Membrii aceleiași familii nu sunt mereu toți infectați, stand în același loc.
Testul serologic sa arate daca au sau nu anticorpi, pentru că e posibil sa fi fost pozitiv anterior. E posibil ca cei pozitivi sa aiba o incarcatura virala foarte mica. Foarte curand vom avea acesti anticorpi ca cei din SUA.
Sunt anticorpi antispike, trebuie administrat la debut
Facem o diferență între momentul pozitivării testului și debut.

Sunt foarte multe variante de manifestare a bolii. Dacă știu că sunt contact direct cu cineva, stau izolat. Testele rapide ne pot orienta, chiar sfătuiesc angajatorii să facă aceste teste la anumate intervale. Marja de eroare la PCR nu e mai mare de 5%.. Contează când îți faci acest test, dacă ești contact și îl faci după o zi, două și ești negativ, n-are nicio vină testul.

Măsurile de săptămâna trecută vor opri numărul mare de infectări?
Depinde ce înțelegem prin aceste măsuri. Ce-i împiedică pe oameni să își cumpere de la magazine și să se strângă acasă fără muzică, ca la petrecere.
Noi toți ar trebui să înțelegem de ce sunt utile aceste măsuri.
Eu reorientez pacientii zilnic destul de bine, ca n-am avut probleme
Cele mai multe din forme sunt asimptomatice și ușoare, din fericire, cei mai mulți ar trebui să stea acasă.
Acum Sibiul e ce a fost Suceava

La 77 de ani, Margareta Pâslaru a lansat un album ale cărui încasări le va dona integral Crucii Roșii. Acest album e înregistrat pro bono, în duet cu Horațiu Mălăele, Sofia Vicoveanca Virgil Ianțu șu Luiza Zan. Margareta Pâslaru și Marina Constantinescu vorbesc despre perioade similare acestei crize în viața artiștilor, despre viața fără artă și ce alternative putem găsi să mergem mai departe. Se poate trăi fără artă și cultură? Da, dar nu merită, spunea Toma Caragiu.

Margareta Pâslaru: Frumos a scris o doamnă, petalele Margaretei. Cine va avea curiozitatea și răbdarea să asculte va înțelege ce am vrut să spun printre rânduri. Una dintre piese – Porumbeii păcii se războiesc – in videoclip am incercat sa explic de ce se ceartă și ce ciugulesc ei

Marina Constantinescu: Sunt bucuroasă că suntem împreună, din 1993 ne dați lecții, nu în sensul didactic, ci în sensul foarte uman, spiritual, această educație în sensul voluntariatului. Am avut ocazia să lucrăm și foarte direct, a făcut mai multe CD-uri, a susținut campanii cu o forță cum rar văd – Artiștii pentru artiști.

Într-un frig inimaginabil stătea în frig și dădea autografe
Noi am crescut cu acest idol. Poveștile despre Margareta le știu de la Liviu Ciulei.

Eu am învățat foarte mult de la Margareta Pâslaru. Orice telefon de la ea e de freamăt, în orice moment al zilei te sună, te conectezi la viață, îți povestește riguros, analitic, eu mă simt tot mai mică, ca o elevă care primește o lecție.

Margareta Pâslaru: rigurozitatea a făcut parte din felul meu de a fi. Mi se părea îngrozitor când elevii vorbeau în timp ce profesorii explicau

Nadia, de ziua ei, prin zoom
Așteptăm sa ne vedem sanatoși, n-am mai călătorit din februarie, când am venit în România.

Margareta Pâslaru: CD-ul se găsește la Magazinul Muzica. Banca de Alimente, proiect pe care l-a lansat, pune pe masa nevoiașului pâinea cea de toate zilele, și muzica hrănește sufletele.

Marina Constantinescu: Din pacate artele sunt culcate la pământ ca într-un război în prima linie. Oamenii au nev de cuvânt, de sunet, de idei. Suntem îngenuncheați, Legătura cu publicul e frântă, în online nu e acelasi lucru. Pe ici pe colo artiștii mai protestează, au încercat să pună mesaje și nimeni nu are viziune, e un moment greu, trupele trebuie ținute strâns legate, să aibă întâlniri online. Nimeni nu s-a îmbolnăvit la teatru, curba asta nenorocită în care suntem nu de la cultura vine. Dacă se suspendă cultura. niciodată n-o să mai vedem Scara lui Iacob care ne duce la cer.