- Guillermo Del Toro compară aroganța creatorilor A.I. cu cea a personajului din „Frankenstein”.
- Guillermo Del Toro a lucrat timp de 15 ani la animația stop-motion „Pinocchio”.
- „Pinocchio”, în regia lui del Toro, a câștigat premiul Oscar pentru „cel mai bun film de animație”.
Guillermo del Toro spune că mai bine moare decât să folosească Inteligența Artificială în filme. Regizorul mexican compară aroganța creatorilor de tehnologie cu cea a personajului său din noua adaptare „Frankenstein”, subliniind că adevărata amenințare nu este Inteligența „Artificială”, ci prostia „naturală”. Mai exact, nu tehnologia ar fi problema, ci incompetența umană ce ar duce la utilizarea greșită a A.I.-ului.
De ce unii artiști utilizează Inteligența Artificială, iar alții nu implică tehnologia în spiritul creativ?
Guillermo del Toro e una dintre vocile cele mai ferme când vine vorba despre folosirea Inteligenței Artificiale în artă. Asta pentru că este împotriva folosirii acesteia în grabă sau din lipsă de măsură. Procesul 100% uman îi reprezintă cariera. Del Toro a lucrat, fracturat, dar a lucrat timp de 15 ani la „Pinocchio”, fiecare detaliu fiind modelat manual, cadru cu cadru, din lut și lemn. Pentru el, asta înseamnă „viață în artă”, un contrast total față de imaginea unui film generat de o Inteligență Artificială.
Platon e primul filosof care a vorbit sistematic despre artă. În lucrarea „Republica”, el vorbește despre „mimesis” – și anume imitația. „Arta imită lumea sensibilă, care ea însăși imită lumea ideilor”. Platon era idealist și susținea că arta are putere emoțională, dar și periculoasă, poate corupe sufletul.
Apoi vine Aristotel ce răstoarnă ideea. În „Poetica”, Aristotel realizează primul tratat de estetică și teorie a artei, în special a teatrului. El preia noțiunea de mimesis, dar o reinterpretează pozitiv. Aristotel spune „Omul este prin firea sa cea mai imitativă ființă”. Gânditorul vede arta ca fiind educativă. Imitația te ajută să cunoști lumea, iar prin tragedie tu trăiești „catharsis”, și anume „purificare”, sau pielea de găină în timpul unui act artistic. Motto-ul? „Arta înseamnă cunoaștere” și înțelegerea realului, nu doar imitație.
Un alt filosof contemporan care întărește ideea umanului în creație, este Hannah Arendt, care spune în lucrarea „Condiția umană”, din 1958, că acțiunea și creația sunt expresii ale libertății, iar „ceea ce este produs mecanic nu poate fi liber, deci nici cu adevărat creativ”.
În 2023, Hollywood-ul a fost zguduit de una dintre cele mai ample greve: actorii și scenariștii nu au fost de acord cu privire la folosirea Inteligenței Artificiale, care ar putea înlocui figurile, vocile sau stilul creativ al artiștilor. Sindicatul SAG-AFTRA a cerut protecții pentru ceea ce ei numesc „dreptul de a rămâne uman”.
Deși Inteligența Artificială a avut un „boom” în ultimii ani, ideea nu e relativ nouă. Filosoful Martin Heidegger avertiza în eseul „Întrebarea privitoare la tehnică”, că tehnologia, deși creată de om, riscă să transforme omul într-un instrument. Heidegger spunea că adevărata artă nu poate fi programată, pentru că ea dezvăluie o lume interioară, o deschidere către ființă. Iar un algoritm nu poate avea ființă.
De aceea, artiști precum Guillermo del Toro, dar și întreaga mișcare din spatele grevei actorilor, vorbesc despre artă ca gest viu, uman, nu ca produs digital. Inteligența Artificială poate genera forme, poate imita stiluri, dar nu poate trăi emoția, suferința sau catharsisul pe care Aristotel îl vedea în artă. Arta există prin om, pentru că omul este singura ființă capabilă să transforme imperfecțiunea în emoție și emoția în sens.
