- ESZ Prahova anunță că deciziile greșite ale Ministerului Mediului au dus la criza apei potabile
- Operatorul zonal se plânge că infrastructura e veche și că, legal, nu o poate moderniza
- Apele Române anunță că problema legată de apa potabilă poate dura și șase luni
- Peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița stau la cozi să ia apă din rezervele aduse de IGSU
- Activitatea din cinci spitale prahovene cu 378 de pacienți este afectată de lipsa apei
- Alexandru Rogobete face celulă de urgență la ministerul Sănătății pentru gentionarea situației
- Mai multe spitale din București sunt pregătite să primească pacienții din Prahova
Apa trece, problemele rămân. Barajul de la Paltinu nu s-a golit doar de apă, ci și de secretele Administrației Naționale Apele Române.
Compania statului, care funcționează în regim autonom, avizează, autorizează, controlează și încasează bani. Practic, băieții deștepți de la Apele Române centrează și tot ei dau cu capul.
Și dacă tot este o instituție pe cont propriu, totul se face în ceață, fără transparență, fără să
știi, de exemplu, că inspectorii de la Apele Române au fost acum o lună în control la barajul Paltinu
și ghici ce! Nu au găsit nicio neregulă la cum se desfășoara procesul de curațare a barajului.
Și a venit ploaia, iar gunoaiele de pe fundul barajului au înfundat deversoarele. Restul e istorie. Și uite așa am ajuns, cu peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, spitale care nu pot îngriji bolnavi și autorități care ridică din umeri și aruncă vina una pe alta.
După șase zile, Președintele Nicușor Dan a avut prima reacție și a găsit și vinovatul.
Care sunt măsurile care s-au luat și care e planul de remediere?
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „În acest moment, am asigurat încă de ieri necesarul de apă brută prin conducta ELSID către coada lacului de acumulare Voila. Vestea bună este că această apă a ajuns deja în stația de tratare de la Voila și procesul de tratare și a apei pentru potabilizare a început încă din cursul zilei de ieri.
Mai mult, debitul evacuat prin conductă până la lacul de priză a stației de tratare a crescut la 4 metri cub pe secundă.
În acest moment, vrem să asigurăm populația că vom face toate eforturile să asigurăm volumul necesar la parametrii optimi, astfel încât apa să poată fi tratată pentru potabilizare, deoarece turbiditatea apei este monitorizată continuu. De asemenea, chiar dacă nu avem atribuții, încercăm să găsim soluții alternative pentru perioada imediat următoare, în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în bazinul de apă curată de la mal”.
Cine era de fapt responsabil pentru monitorizarea lacului de acumulare și adeversorului în perioada cu precipitații?
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „Vă mulțumesc că îmi dați ocazia să ne spunem punctul de vedere. În primul rând, hai să încep cu un foarte scurt istoric, în sensul în care în timpul unei verificări de rutină la jumătatea lunii iunie, s-a constatat că nu se mai putea evacua apa din baraj, pentru simplul motiv că golirea de fund – singura disponibilă pentru a putea să fie evacuată apa din baraj – s-a blocat. La acel moment nu se cunoștea motivul pentru care se blocase golirea de fund.
Am adus la cunoștință tuturor autorităților responsabile, inclusiv Ministerului Mediului, prin planul și prin regulamentul de exploatare, că este nevoie să evacuăm. Pentru că erau două soluții: ori se făcea o evacuare bruscă într-o lună de zile, iar pentru asta era nevoie de un acord, dar punea foarte multă presiune pe operatorul de apă pentru a găsi soluții alternative imediate, ori făceam ceea ce am făcut – respectiv evacuam debite foarte scăzute, într-o perioadă mai îndelungată, în baza regulamentului de exploatare aprobat inclusiv de Ministerul Mediului, care prevedea evacuarea unor debite foarte mici într-o perioadă mai îndelungată până să se ajungă la un nivel de 600 de metri.
Aceasta a fost o soluție dată de un expert tehnic din afara instituției. În perioada iulie-noiembrie s-a întâmplat acest lucru o evacuare treptată. Eu vă spun un singur lucru: Că în octombrie s-a scăzut nivelul apei atât de mult, încât a putut să intre echipa de scafandrii. Controlul care viza problema în sine nu putea să fie făcut vizual de la suprafața apei, ci era nevoie de echipa de scafandrii care să coboare în subteran și să vadă care este problema acolo.
Pe site-ul administrației naționale Apele Române, sunt publicate în transparență așa cum cere legea, toate controalele sau nu? Noi nu le-am găsit
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „Da. Aveți dreptate, sunt rapoarte ale inspecției care se publică la un anumit interval de timp, iar ele sunt aduse și la cunoștiința Ministerului Mediului. Cu tot respectul, dar dumneavoastră amestecați niște lucruri. Vorbim despre altceva acum, vorbim despre situația Paltinu, da?
Situația Paltinu este în felul următor și vă explicam – a trebuit să coborâm nivelul în lac, această perioadă îndelungată, în iulie până în octombrie, cu avizul Ministerului, în baza regulamentului de exploatare a lacului Paltinu și cu avizul unui expert autorizat din afară a instituțiilor statului, care a avizat această procedură de evacuare treptată a debitelor. În luna octombrie s-a putut intra cu o echipă de scafandri, efectuând această inspecție subacvatică, deci nu vorbim despre o inspecție comună așa cum dumneavoastră încercați să invocați în acest moment cu nivelul de publicare a site-ului – deci acum vorbim strict de situația de la Paltinu.
Cred că oamenii trebuie să știe tot adevărul legat de acest lucru – hai să nu amestecăm alte subiecte. Deci vorbim despre o inspecție subacvatică efectuată de o echipă de scafandri care a vrut să afle de ce s-a blocat acea golire de fund. Noi în iulie știam doar că s-a blocat. În octombrie am aflat și de ce. S-a produs o prăbușire a batardourilor îngropate în sedimente care blocau golirea de fund. Acest lucru s-a constatat în octombrie.
De altfel, anterior s-a convocat Comitetul pentru Situații de Urgență, în care s-a semnalat necesitatea acestei intervenții, pentru că fără funcționarea acestei goliri de fund, singura disponibilă, mai exista pe vremuri, înainte de anii 70, o golire de fund dar mult mai mică, care a fost betonată din anii 70.
Prin urmare, există o singură golire de fund, aceasta, care în acest moment este blocată.
Singura posibilitate în acest moment prin care se pot evacua debitele din baraj este doar centrala Hidroelectricii, dar acolo vorbim despre evacuarea unor debite foarte mici, de 3 metri cub pe secundă.
Din luna octombrie care au fost următorii pași atunci?
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „Din luna octombrie următorii pași au fost să se continue scăderea debitelor, dar în același timp s-au făcut două comitete pentru situații de urgență, la care au participat reprezentanții Ministerului Mediului, a autorităților județene, care au fost chemați inclusiv pe teren. Deci în momentul în care s-au constatat, au fost chemați pe teren și reprezentanții exploatării zonale Prahova, care au refuzat să semneze întâlnirii deși au participat la acel eveniment.
Mai mult au fost convocate cel puțin două comitete pentru situații de urgență în care s-a luat act de situația de urgență în care ne aflăm și în care se preciza inclusiv riscul întreruperii furnizării apei potabile”.
S-a luat act dar s-a luat vreo decizie să se facă ceva
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „Aveți dreptate. Exact, acest lucru voiam să vă spun și eu, mi-ați luat-o un pic înainte. Rolul acestor comitete pentru situații de urgență coordonate de instituția prefectului este nu doar de a lua act de starea de urgență ci de a identifica soluțiile care pot să fie luate în această situație și de a responsabiliza instituțiile direct implicate pentru a preveni această stare de urgență.
Ce înseamnă acest lucru? Pe de-o parte, și aici vreau să mai accentuez un singur lucru. Toate primăriile sunt obligate să aibă în planul local pentru situații de urgență inclusiv identificarea unor surse alternative de alimentare cu apă, în cazul producerii unor poluări accidentale, inundații, avarii, care poate nu ar fi putut fi anunțate din octombrie sau din noiembrie, ci poate să fie o poluare care se întâmplă cu câteva ore înainte și poate să afecteze alimentarea cu apă.
Iar în această situație, fiecare primărie trebuie să aibă – deci este în obligația ei legală – să aibă acest plan pentru situații de urgență, în care să aibă prevăzute surse alternative de alimentare cu apă, asta pe de-o parte, iar pe partea cealaltă operatorul de apă este la rândul său obligat, conform legii, să aibă surse alternative de apă, indiferent dacă există o situație de urgență sau nu există o situație de urgență.
Repet, în acest plan de situații de urgență trebuie să existe și să fie identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă.
Chiar acum colegii noștri s-au uitat. Acel bazin care reprezenta bazin de apă curată, care reprezenta o surse alternativă de alimentare cu apă și ar fi putut să fie plin cel puțin 48 de ore, nouă ne dădea ca timp de manevră cel puțin 6 zile. Exact aceste zile despre care noi vorbim acum“.
Nicușor Dan dă vina pe Apele Române. Cine e de vină de fapt?
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „În primul rând aceasta este opinia domnului Președinte. Rolul meu este să reprezint punctul de vedere oficial al Apelor Române. Instituția noastră nu este în măsură să identifice vinovații”.
Există ceva ce puteți face mai bine și nu v-ați gândit la momentul respectiv? Că sunt 100.000 de oameni fără apă care nu cred că sunt mulțumiți de un răspuns
Ana-Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Apelor Române: „Nu am zis că nu e nimeni de vină. Dacă este să dăm așa un răspuns exhaustiv, putem să spunem că fiecare are partea lui de vină.
Într-o mai mică sau mai mare măsură, fiecare din instituțiile responsabile are o anumită parte de vină. Pentru că așa cum a spus și dumneavoastră și urmând logica dumneavoastră, nu am fi ajuns la această situație, și atunci ar fi absurd și cumva ingrat să spunem că nu este nimeni vinovat.
Ce putem să ne reproșăm? Un lucru pe care admitem că ar fi trebuit să-l facem cu mult, cu mult mai bine este comunicarea instituțională pe care a făcut-o ABA Buzău către operatorul de apă și către autoritățile locale și județene.
Așa cum ați spus și dumneavoastră, nu este suficient să iei act de o stare de urgență și poate că aici colegii noștri ar fi trebuit și ar trebui pe viitor să se implice mult mai mult în această comunicare interinstituțională, ca toate instituțiile să înțeleagă și să conștientizeze ce înseamnă o stare de urgență, ce înseamnă o situație și mai mult, să verifice dacă acele autorități au înțeles mesajul și mai mult dacă au aceste surse alternative de apă. Adică să se asigure nu doar să transmită acel mesaj, ci să se asigure că fiecare autoritate și-a luat toate măsurile pentru a preveni această situație cu care ne confruntăm astăzi”.
Ce mesaj le-ați transmite din partea instituției celor 100.000 de oameni din Prahova afectați în aceste momente?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Mesajul pe care aș vrea să-l transmit este faptul că în acest moment instituția noastră face toate eforturile posibile pentru a asigura volumul necesar de apă și în parametrii optimi, în vederea tratării apei pentru potabilizare. Mai mult, chiar dacă nu avem atribuții, găsim în acest moment soluții alternative pentru perioada imediat următoare, astfel încât alimentarea cu apă să fie reluată și să asigurăm volume tampon cu turbiditate mică, astfel încât oamenii să beneficieze – chiar dacă poate într-un regim restricționat, dar să beneficieze – de cât mai multă apă potabilă mai ales că se apropie sărbătorile de iarnă”.
Care ar fi timeline-ul? În cât timp să spere oamenii că au apă din nou? Cine e implicat în toată treaba asta? De remediere?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Păi pe de-o parte noi ne-am angajat să sprijinim operatorul de apă, să facem tot ce este posibil, inclusiv să implicăm resurse financiare pentru a repara de urgență acea conductă și a asigura acel bazin.
Mai mult, căutăm surse alternative, ne gândim la soluții. Cum să facem pentru ca acel batardou care blochează golirea de fund în continuare. Căutăm în acest moment soluții, inclusiv investitori din afară, care să vină cu alte soluții decât cele pe care noi le-am găsit local, astfel încât să se poată interveni în apă la mai mult de 50 de metri adâncime, ca să poată deblocheze acea golire de fund.
Această operațiune cu siguranță este mult mai complexă și mult mai dificilă decât cea la care apelasem noi în primă fază, dar ne gândim luăm în calcul fie această variantă tocmai pentru a preveni pe cât posibil situația în care ne aflăm astăzi”.
Când vor fi puse în transparență toate aceste rapoarte, toate verificările, toate luările de act, când le putem verifica și noi pe site-ul Administrației Naționale Apele Române?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Din partea mea, eu voi pune la dispoziție orice îmi veți cere. Aveți dreptate…Așa este, aveți dreptate. Conducerea are în vedere acest lucru…Eu nu pot să-mi asum în numele meu. Eu am sesizat la rândul meu aceste lucruri și sunt convinsă că se vor remedia. Iar tot ce ține de mine, din poziția pe care o reprezint, vă asigur că voi face tot ce stă în puțință ca instituția noastră să fie cât mai transparentă.
Nu ar trebui să existe și o terță persoană, cineva care să controleze ceea ce fac Apele Române?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Pe de o parte, atunci când sunt amendați operatorii, jumătate din cuantumul amenzii se duce la bugetul de stat.
Mai mult, penalitățile sunt percepute conform autorizației de gospodărire a apelor și reprezintă o depășire a indicatorilor de calitate pe care operatorul de apă s-a angajat în baza autorizației de gospodărire a apelor. Iar întrebarea dumneavoastră – cine ar putea să controleze aici – din nou, este o încercare de a construi o percepție greșită asupra publicului pentru că nu suntem de capul nostru”.
Cine controlează Apele Române?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Ministerul Mediului, care este ordonatorul principal de credite și autoritatea publică în domeniul gospodăririi apelor”.
Face Ministerul inspecții, controlează?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Nu. Dacă ne referim la verificarea modului de funcționare a barajului, că tot vorbeam despre acest subiect, există o comisie constituită dintr-un grup de expert și coordonată de către Ministerul Mediului. Mai mult, inspecțiile, că mă întrebați de inspectii, sunt și alte autorități ale statului care pot să verifice inclusiv Apele Române.
Vă dau următorul exemplu. Prefectura, care are atribuții de șef, coordonator în județ.
Primăria, Garda de Mediu, sunt instituții ale statului care pot să controleze și să amendeze, după caz, Apele Române. Noi am primit amenzi de la Garda de Mediu”.
În ce an?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Mă întrebați detaliat…dar cu siguranță în fiecare an. Asta pot să vă zic sigur. Și nu o dată”.
Păi ce ați greșit?
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Apelor Române: „Nu aveți o întrebare specifică. Nu pot să vă detaliez punct cu punct…Mă scuzați, asta cred că e așa, mai degrabă o ironie. Nu cred că este o discuție deja constructivă pentru public”.
Și dacă este să vorbim despre niște vinovați, sigur nu este instituția noastră în măsură în acest moment să evalueze, având în vedere că este direct implicată în subiect, deci din start nu am putea să avem o poziție 100% obiectivă – deși am subliniat neajunsurile și ceea ce ar fi putut să facem mai bine, dar cu siguranță nici noi nu ne dorim ca astfel de situație să se repete pe viitor”.