- Aproximativ 100 de protestatari indigeni au blocat intrarea principală la conferința ONU privind schimbările climatice, COP30.
- Protestul a durat 90 de minute și s-a încheiat după o discuție cu președintele conferinței climatice, care a ținut în brațe un copil al unui protestatar în timpul negocierilor.
- Personalul militar brazilian a împiedicat demonstranții să intre în locul unde se desfășurau reuniunile COP30 în Belem, dar nu ar fi avut loc altercații fizice.
Aproximativ 100 de protestatari indigeni au blocat intrarea principală la conferința ONU privind schimbările climatice, COP30, desfășurată în orașul Belem, la marginea pădurii amazoniene, scrie AP.
Protestatarii, majoritatea fără tricouri și îmbrăcați în costume tradiționale indigene, au format un lanț uman în jurul intrării pentru a împiedica accesul persoanelor. Alte grupuri de activiști au format un al doilea lanț în jurul lor.
Protestul a durat 90 de minute și s-a încheiat după o discuție cu președintele conferinței climatice, care a ținut în brațe un copil al unui protestatar în timpul negocierilor.
Personalul militar brazilian a împiedicat demonstranții să intre în locul unde se desfășurau reuniunile COP30 în Belem, dar nu ar fi avut loc altercații fizice.
„Nimeni nu intră, nimeni nu iese” a fost unul dintre principalele sloganuri ale demonstrației. Acesta a fost al doilea protest din cadrul conferinței în decurs de patru zile.
„Domnule președinte Lula, suntem aici, în fața COP, pentru că vrem să ne ascultați. Refuzăm să fim sacrificați pentru agrobusiness”, au transmis protestatarii într-o declarație scrisă în portugheză, publicată de Mișcarea Munduruku Ipereg Ayu. „Pădurea noastră nu este de vânzare. Noi suntem cei care protejăm clima, iar Amazonul nu poate continua să fie distrus pentru a îmbogăți marile corporații.”
Liderii Munduruku au prezentat o serie de cereri adresate Braziliei. Acestea includeau revocarea Planului Național Hidroenergetic, anularea proiectului feroviar pentru transportul cerealelor Ferrogrão și delimitarea mai clară a teritoriilor indigene. De asemenea, aceștia doresc respingerea creditelor de carbon pentru defrișări.
