- 16 candidați din România, nouă femei și șapte bărbați, au trecut în următoarea etapă din procesul de selecție a viitorilor astronauți ai Agenției Spațiale Europene (ESA).
- Procesul de selecție pentru viitorii astronauți ESA a început în vara anului trecut, când peste 22.000 de candidați au aplicat pentru a deveni astronaut european.
- După 8 luni, din cele 22 523 de înscrieri valide primite din Europa, doar 1361 de persoane (inclusiv cei 16 români) au fost invitate în „faza 2-1” a procesului de selecție.
16 români se luptă să devină astronauți ai Agenției Spațiale Europene. Îți spune Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român, aflat la evenimentul „Spațiu și Securitate pentru Europa de Est”, care se desfășoară în această săptămână, la Palatul Parlamentului.
„Gândiți-vă că pe lângă acești 16 români numai din Franța au rămas vreo 500 în competiție, din Germania iarăși, de asemenea, 300-400, Italia, Spania. Din 12.583 de europeni voluntari care s-au prezentat la această selecție, vor rămâne în final 100 foarte buni, 100 care vor fi capabili să zboare în spațiul cosmic. Agenția Spațială Europeană va avea nevoie în final pentru această fază de 6,7,8”, a spus cosmonautul Dumitru Prunariu.
Dumitru Prunariu are și un sfat pentru viitorii cosmonauți români.
„În primul rând, trebuie să fie determinați. Dacă și-au dorit să meargă în spațiul cosmic să meargă înainte, să nu se streseze, să facă față selecției așa cum sunt ei ca oameni, pentru că Agenția Spațială Europeană îi va alege și ca oameni, nu doar specialiști. Trebuie să aibă o pregătire științifică adecvată, în orice domenii. Nu trebuie să fie neapărat inginer sau fizician. Zboară și chimiști, medici, biologi, zboară jurnaliști în spațiul cosmic”, a spus Prunariu.
Chiar dacă românii nu au mai zburat în spațiu de 41 de ani, avem destui specialiști care lucrează la softurile sutelor de sateliți lansați pe orbită.
„Avem o echipă de 70 de ingineri care dezvoltă softwear pentru aplicații satelitare, de la softuri care rulează pe satelit, până la softurile care rulează în așa-nimitele ground stations care controlează și achiziționează datele de la sateliți”, a menționat Bogdan Nicolae de la Thales România.