- SUA și aliații săi din NATO au intrat în război prin mijloace convenționale după 9/11.
- SUA a preferat să invoce Art.5 din Tratatul NATO și a răspuns cu formula clasică militară.
- Natura schimbătoare a amenințării teroriste este cauza dificultății majore de a îi da o definiție.
După 11 septembrie 2001, SUA și aliații săi din NATO au intrat în război prin mijloace convenționale. Armatele asamblate în ”coaliția de voință” au luptat contra unui inamic atipic. Bogdan Nicolae de la Monitorul Apărării și Securității confirmă pentru Aleph News că a fost o decizie politică de a declara război terorismului.
„Până atunci, țările își declarau război una alteia. De data aceasta, inamicul era nu un stat, ci o organizație, un fenomen”, menționează Bogdan Nicolae, despre cât de mult au schimbat lumea noastră 20 de ani de război antiterorist.
Conform celor spuse de acesta, „SUA a preferat să invoce Art.5 din Tratatul NATO și a răspuns cu formula clasică, militară. A fost o ripostă simetrică pentru o amenințare asimetrică. Forțele armate din anii 2000 încă nu erau pregătite, nici obișnuite să lupte cu teroriști. Vedem astăzi că opțiunea SUA de a porni la război împotriva terorismului a dat naștere la alte forme de amenințare, toate asimetrice. La cuibul de viespi nu te duci cu tunul.”
De ce nu putem elimina amenințarea teroristă?
„Terorismul este tot acolo, poate chiar mai răspândit și mai insidios. Și-a schimbat tacticile, aria de operare, prozeliții și canalele de răspândire. Azi, teroarea vine în bandă largă, cu înaltă fidelitate. Nu a fost an sa nu avem incidente șocante, în sânul civilizației vest-europene. La fiecare decapitare filmată și distribuită online te uiți, șocat, dar te uiți și nu uiți! Nu mai poți rămâne neutru, indiferent. Te înrolezi, te radicalizezi. Distrugi sau ești distrus.
Bogdan Nicolae, este de părere că „disperarea crește de ambele părți și se extinde, fără discriminare.” De altfel, „«teroriști» crescuți în curtea proprie pun mâna pe arme automate și seceră la întâmplare copii, elevi, studenți, veterani. Este un fenomen al urii și al terorii cu același substrat: inegalități, inechități, inadecvări în raporturile politice, militare, economico-financiare, sociale și chiar în raporturile față de mediul înconjurător.
Va exista consens asupra definirii terorismului?
Conform celor susținute de Bogdan Nicolae, „natura schimbătoare a amenințării teroriste este cauza dificultății majore de a îi da o definiție. Un act violent a fost pretextul pentru primul război mondial.”
„Astăzi, orice poate deveni un pretext pentru a recurge la violență extremă și la acte de terorism. Unul care se aruncă în aer în buza aeroportului este erou pentru tribul său și, în același timp, este terorist pentru cei care păzesc aeroportul. Oamenii schimbă lumea și, odată cu ea, schimbă percepția binelui în rău. Terorismul este o chestiune de principii”, este de părere Bogdan Nicolae.