- Două zeci şi unul de programe de înzestrare pentru Armata Română aşteaptă să fie analizate şi negociate şi, ulterior, să se transforme în contracte care să doteze militarii români cu echipamente noi.
- În lista SAFE, sunt specificate aprox. 240.000 de arme, însă, în cererea de informaţii făcută către companiile producătoare, au fost incluse mai multe arme, atât pentru MApN, cât şi pentru MAI.
- Potrivit surselor MAS, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, precum şi Cancelaria au purtat discuţii cu companiile interesate de program, însă acestea s-au axat pe generalităţi.
Ministerul Apărării Naţionale are multe programe pe masă, în această perioadă, scrie Monitorul Apărării și Securității. Două zeci şi unul de programe de înzestrare pentru Armata Română aşteaptă să fie analizate şi negociate şi, ulterior, să se transforme în contracte care să doteze militarii români cu echipamente noi, puternice, care să-i sprijine în faţa unor ameninţări din ce în ce mai complexe şi dificile.
Unul dintre aceste programe este cel care vizează sistemul de armament individual tip NATO, adică armele precum: arma de asalt cal. 5,56 mm, aruncătorul de grenade cal. 40 mm, mitraliera uşoară de sprijin cal. 5,56 mm, mitraliera cal. 7,62 mmx51, sistemul SNIPER cal. 7,62 mmx51 şi pistolul cal. 9 mm.
Câte arme vrea România?
În lista SAFE, sunt specificate aprox. 240.000 de arme, însă, în cererea de informaţii făcută către companiile producătoare, au fost incluse mai multe arme, atât pentru MApN, cât şi pentru MAI şi, probabil, pentru servicii, având în vedere că şi acestea vor beneficia de SAFE:
– pistol 9×19 mm – 205.422 buc.;
– pistol automat cal. 9×19 mm – 18.048 buc.;
– armă de asalt 7,62x51mm – 40.384 buc.;
– armă de asalt .300 BLK – 1.884 buc.;
– armă de asalt cu ţeavă scurtă 5,56 mm – 20.160 buc.;
– armă de asalt cu ţeavă lungă 5,56 mm – 86.998 buc.;
– aruncător de grenade cal. 40 mm – 11.160 buc.;
– armă tip sniper semi-automată 7,62×51 mm – 1.415 buc.;
– armă tip sniper închizător manual 7,62×51 convertibilă 6,8×51 mm – 2.115 buc.;
– armă tip sniper închizător manual .338M – 28 buc.;
– mitralieră uşoară 5,56 mm – 4.838 buc.;
– mitralieră cal 7,62×51 convertibilă 6,8×51 mm – 3.157 buc.;
– mitralieră navală .50 cal. – 3 buc.;
Dar, unde sunt bani mulţi la mijloc, apar şi suspiciunile şi acuzaţiile sau schemele de persuasiune. Acum, se pare că una dintre cele cinci companii interesate de program (FN Herstal, CZ Group, Beretta, Heckler & Koch şi SIG SAUER) acuză Ministerul Apărării Naţionale că ar fi trimis o cerere pentru o ofertă de preţ şi specificaţii doar uneia dintre companii, deşi era obligată să trimită tuturor companiilor. Sursele MAS confirmă informaţiile apărute pentru prima dată în Defense Romania, care cita reprezentanţi ai Beretta.
Ministerul Apărării Naţionale a prezentat lista cu cele 21 de programe de înzestrare în luna noiembrie a anului 2025. Ar trebui, alături de celelalte ministere/servicii care se „înzestrează” prin SAFE, până în luna mai, să semneze toate cele 21 de contracte, un volum cu siguranţă mare de dosare pentru echipamentele militare care ar trebui să apere România în viitor.
Potrivit surselor MAS, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, precum şi Cancelaria au purtat discuţii cu companiile interesate de program, însă acestea s-au axat pe generalităţi, având în vedere că se cereau oferte de preţ de la companii, deşi nu li se comunicaseră specificaţiile tehnice (lungimea ţevii, accesorii, configuraţie, culoare, aspecte care influenţează preţul). De altfel, unele surse susţin că unele cerinţe au fost modificate în timpul discuţiilor pentru a se potrivi unei singure companii care nici măcar nu promite 100% producţie în România. Totodată, cererea de ofertă, cu specificaţiile tehnice şi cu propunerile de colaborare industrială, ar fi fost trimisă tot doar aceleiaşi companii.
Problema ar fi, însă, că MApN, Ministerul Economiei, Cancelaria sunt obligate de OUG 62/2025 să trimită toate aceste specificaţii tuturor companiilor interesate de program, cărora li s-au cerut anterior informaţiile generale despre produsele lor. Procesul normal ar fi ca, după trimiterea acestor specificaţii, în baza răspunsurilor companiei, să se facă o ordine descrescătoare în funcţie de condiţiile din program:
”Art. 5. –(1) În cazul în care, potrivit documentelor de fundamentare, sunt identificaţi unul sau mai mulţi potenţiali furnizori ai unui produs, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală pentru armamente, respectiv celelalte autorităţi publice transmit, cu aprobarea şefului Grupului de lucru, o solicitare de informaţii, însoţită de cerinţele operaţionale sau similare aferente achiziţiei şi de cooperare, după caz, prin care se solicită comunicarea a cel puţin următoarelor elemente: a) îndeplinirea cerinţelor operaţionale sau a celor similare; b) îndeplinirea cerinţelor de cooperare, după caz; c) termenele de livrare; d) estimarea preţului achiziţiei.
Art. 6. –(1) În cazul în care au fost identificaţi mai mulţi potenţiali furnizori ai unui produs care îndeplinesc cerinţele operaţionale sau similare şi cerinţele de cooperare, Grupul de lucru analizează răspunsurile primite la solicitările de informaţii şi întocmeşte pentru fiecare proiect un clasament descrescător, realizat prin aplicarea factorilor de evaluare şi a ponderilor relative, după cum urmează: a) termenele de livrare – pondere 40%; b) preţul achiziţiei– pondere 60%”.
Informaţia apărută în presă potrivit căreia doar o companie a primit acea cerere de ofertă, după ce i s-au comunicat specificaţiile tehnice şi posibilităţile de colaborare cu industria locală, a pus pe gânduri celelalte companii, care nu consideră că se mai află, acum, într-un proces transparent şi corect de selecţie.
Am întrebat reprezentanţii FN Herstal cum comentează informaţiile apărute în presă. Ne-a fost comunicat, excluvsiv:
„Am fost într-adevăr surprinşi că nu am primit niciun feedback de la depunerea ofertei noastre în toamna anului 2025. Cu toate acestea, înţelegem pe deplin că autorităţile române se concentrează în prezent pe priorităţi critice în domeniul apărării şi continuăm să acordăm încredere procesului lor. Rămânem încrezători în calitatea propunerii noastre şi avansăm activ proiectul industrial din România, inclusiv selectarea furnizorilor şi finalizarea amplasamentului pentru fabrica noastră, astfel încât să fim pe deplin pregătiţi să începem operaţiunile fără întârziere dacă vom fi selectaţi”.
FN Herstal ne spunea, la începutul lunii, că a identificat deja şi se află în discuţii cu peste 10 companii de stat din domeniul apărării din România. Cu toate acestea, sunt unele arme, cum este mitraliera uşoară, pentru care dezvoltarea unei linii întregi de producţie ar necesita o comandă foarte mare, pentru a face investiţia viabilă pe termen lung. Mai precis, ca în România o companie să vrea să investească într-o firmă de stat, să deschidă o linie de producţie, ar trebui să comande măcar 40.000 de bucăţi. România, totuşi, dacă ne uităm la lista de mai sus, vrea mai puţin de 10.000 de astfel de arme, astfel că este puţin probabil ca acestea să fie produse integral sau parţial în România. Este posibil să se realizeze doar anumite componente şi să se asambleze în România. FN propune României FN HIPER, arme din familia SCAR şi FN MINIMI.
De asemenea, şi CZ Group a avut o reacţie, exclusivă pentru Monitorul Apărării şi Securităţii: „Grupul Colt CZ se află într-un dialog continuu cu autorităţile române relevante şi monitorizăm îndeaproape evoluţiile legate de programul SAFE. Ca parte a acestui proces, am împărtăşit informaţii despre capacităţile şi portofoliul nostru de produse care îndeplinesc standardele NATO şi cerinţele aşteptate ale programului. Suntem pe deplin pregătiţi să sprijinim eforturile de modernizare ale României ca partener pe termen lung şi de încredere”.
Ce oferă CZ Group României?
„Oferta Grupului Colt CZ include un portofoliu cuprinzător de sisteme de arme individuale fabricate în UE, conform standardelor NATO, şi o gamă completă de muniţii, inclusiv:
• Puşti de asalt CZ BREN 2 (inclusiv variante DMR);
• Pistoale CZ P-10;
• Mitraliere CZ Scorpion EVO 3;
• Mitraliere şi lansatoare de grenade.
Aceste sisteme sunt deja în serviciu activ într-o serie de ţări NATO şi aliate, inclusiv Republica Cehă, Ungaria şi, mai recent, Germania, unde CZ P-10 a fost selectat ca pistol de serviciu standard pentru Bundeswehr. În total, CZ (Česká zbrojovka, o filială a Colt CZ Group) îşi furnizează produsele către clienţi militari şi forţe de ordine din peste 60 de ţări. În România, în special, armele de foc CZ sunt deja utilizate pe scară largă de către unităţile militare şi forţele de ordine, peste 20.000 de arme de foc CZ fiind în prezent în serviciu activ. În plus, muniţia de la Sellier & Bellot (de asemenea, o filială a Colt CZ Group) a fost furnizată clienţilor guvernamentali români de peste 15 ani”, spune Eva Svobodova, directoare pe relaţii externe la Colt CZ Group.
Sunt dispuşi cehii să localizeze producţia?
„Transferul de tehnologie şi localizarea sunt esenţiale pentru abordarea Colt CZ Group în România şi se bazează pe experienţa noastră dovedită din proiecte similare, de exemplu, în Ungaria şi Ucraina, unde am implementat cu succes localizarea produselor CZ. Satisfacerea cererii României de consolidare a capacităţii industriale locale este un pilon cheie al programului nostru pe care îl oferim României. Ambiţia noastră nu este doar de a furniza echipamente, ci de a deveni un partener industrial pe termen lung care contribuie la ecosistemul de apărare al României”, ne-au transmis reprezentanţii companiei.
„Am efectuat deja o evaluare extinsă a bazei industriale româneşti, evaluând aproape 80 de companii. Pe baza acestui proces, am identificat un grup de parteneri calificaţi capabili să participe imediat la producţie. Cu aceşti parteneri, suntem pregătiţi să lansăm producţia locală cu un conţinut intern iniţial de aproximativ 70-80%, cu o foaie de parcurs clară către localizarea completă de 100% în timp. Aceasta include: transferul de know-how de fabricaţie, instruirea forţei de muncă, creşterea treptată a conţinutului local şi integrarea industrială pe termen lung.
Colaborăm deja cu mai multe companii româneşti, inclusiv Romarm şi Fabrica de Arme Cugir, şi suntem pregătiţi să lucrăm atât cu parteneri privaţi, cât şi cu cei de stat. De exemplu, CZ lansează un proces de eşantionare pentru componentele selectate utilizate în armele sale de foc militare, în cooperare cu producătorii români care au trecut cu succes procesul nostru de selecţie şi de due diligence tehnică. Această fază se concentrează pe verificarea capacităţilor de producţie şi a standardelor de calitate ale furnizorilor locali, inclusiv procese precum tratamentul termic şi finisarea suprafeţelor. În plus, Colt CZ Group îşi stabileşte o prezenţă locală în Bucureşti pentru a asigura coordonarea eficientă a activităţilor sale în România, inclusiv atât operaţiunile comerciale, cât şi transferul de tehnologie”, au mai spus aceştia.
Am întrebat, bineînţeles, şi MApN despre posibilitatea ca acele discuţii dintre companie şi autorităţile româneşti să fi fost separate şi în ce stadiu se află negocierile pentru programele SAFE. Mai jos, răspunsul ministerului:
„La nivel naţional, implementarea programului SAFE este reglementată prin OUG nr. 62 din 20 noiembrie 2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare. Întregul proces de implementare a programului este coordonat de Grupul de lucru interinstituţional condus de şeful Cancelariei Prim-Ministrului. (…) MApN are ca responsabilitate stabilirea criteriilor operaţionale şi a detaliilor tehnice ale produselor, Ministerul Economiei, Digitalizării Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) stabileşte criteriile de localizare a producţiei şi de cooperare economică locală, iar Cancelaria Prim-Ministrului emite, prin ordin, cerinţele de cooperare aferente fiecărui proiect în baza propunerilor MEDAT.
Ministerul Apărării Naţionale a transmis solicitări de informaţii către statele şi operatorii economici menţionaţi în hotărârea CSAT, conform ordinului Cancelariei. Aceştia au răspuns deja solicitărilor MApN (DGArm), care efectuează o analiză privind îndeplinirea cerinţelor operaţionale. Această analiză urmează a fi înaintată, în cursul acestei săptămâni, către Cancelaria Prim-Ministrului.
Pentru implementarea programului SAFE mai sunt de parcurs următoarele etape:
– Aprobarea de către CSAT a operatorilor economici/statelor membre/organizaţiilor internaţionale cu care se vor derula procedurile de achiziţie şi condiţiile de cooperare – CSAT;
– Elaborarea şi aprobarea Strategiei de Înzestrare pentru fiecare proiect SAFE – MApN, Obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului – MApN;
– Derularea procedurii de atribuire şi încheierea contractelor – MApN”.
Deşi mai multe dintre ţările care au accesat aceste fonduri se confruntă cu un volum mare de muncă în contextul în care contractele trebuie negociate într-un timp foarte scurt şi cu condiţii extrem de clare (pe un fond de securitate care deja pune presiune pe liniile de producţie europene), întrebarea este cum şi dacă va reuşi MApN, Ministerul Economiei şi Cancelaria să rămână ancoraţi în nevoile armatei române şi în cerinţele clare ale SAFE, care presupune o localizare mare a producţiei de arme sau se vor semna contracte pe repede-înainte, cu modificări de echipamente pentru a se potrivi unor companii favorite şi cu elemente mai mult importate decât produse în România. Aşteptările sunt mari, dar la fel sunt şi temerile şi suspiciunile.
