- UE s-a angajat deja să contribuie cu 10 milioane de euro la finanțarea tribunalului.
- Printre semnatari se numără majoritatea statelor UE, inclusiv România, dar și Regatul Unit, Ucraina, Elveția, Norvegia sau Republica Moldova.
- Instituirea unui tribunal special a devenit o prioritate stringentă pentru Ucraina și aliații săi de când Putin a ordonat lansarea invaziei Ucrainei pe scară largă, în februarie 2022.
36 de state, majoritatea din Europa, au aprobat vineri, 15 mai, crearea unui tribunal special pentru Ucraina, care va judeca „crima de agresiune” comisă de Rusia prin invazia începută în 2022.
Tribunalul va avea sediul la Haga și va completa mecanismele deja existente, precum Curtea Penală Internațională, care nu are competență deplină asupra crimei de agresiune în cazul Rusiei.
Rezoluția a fost adoptată la reuniunea anuală a miniștrilor de externe ai Consiliului Europei, iar 34 de state membre ale organizației, alături de Australia, Costa Rica și Uniunea Europeană ca instituție, și-au exprimat intenția de a participa la noul mecanism.
Printre semnatari se numără majoritatea statelor UE, inclusiv România, dar și Regatul Unit, Ucraina, Elveția, Norvegia sau Republica Moldova.
Alte 12 state membre ale Consiliului Europei – printre care Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Macedonia de Nord, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Turcia – nu s-au alăturat deocamdată acordului, lista rămânând deschisă pentru noi semnături.
UE s-a angajat deja să contribuie cu 10 milioane de euro la finanțarea tribunalului.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a salutat tribunalul drept „un instrument de justiție și speranță” și a cerut statelor participante să finalizeze procedurile legislative interne și să asigure resursele necesare pentru funcționarea acestuia „cât mai curând posibil”.
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a descris momentul ca pe un „punct fără întoarcere” în efortul de a obține responsabilizare pentru agresiunea rusă, evocând precedentul tribunalelor de la Nürnberg.
Eforturi pentru condamnarea lui Putin
Instituirea unui tribunal special a devenit o prioritate stringentă pentru Ucraina și aliații săi de când Putin a ordonat lansarea invaziei Ucrainei pe scară largă, în februarie 2022.
„Putin a vrut întotdeauna să intre în istorie. Și acest tribunal îl va ajuta să realizeze acest lucru. Va intra în istorie. Ca un criminal”, a declarat un oficial.
Inițiativa este considerată necesară deoarece Curtea Penală Internațională (CPI) poate urmări penal crima de agresiune doar atunci când aceasta este atribuită unui stat care a aderat la Statutul de la Roma. Rusia nu a ratificat Statutul și poate folosi dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca orice modificare.
Noul Tribunal va viza în special conducerea politică și militară de vârf a Rusiei, inclusiv pe Președintele Vladimir Putin, pentru decizia de a declanșa invazia, distinct de anchetele Curții Penale Internaționale privind deportarea copiilor ucraineni și atacurile deliberate asupra civililor.
Pentru membrii așa-numitei „troici” de conducere – Președinte, Premier și ministru de Externe – nu vor fi posibile procese în lipsă cât timp se află în funcție, însă pot fi emise acte de acuzare și procedurile pot fi reluate după pierderea imunității de facto.
În schimb, pot fi judecați în lipsă comandanți militari și alți decidenți din afara cercului restrâns de conducere, inclusiv din state care au sprijinit direct războiul Rusiei, precum Belarus sau Coreea de Nord.
Tribunalul va putea dispune pedepse severe – inclusiv închisoare pe viață, confiscarea bunurilor și amenzi -, sumele urmând să alimenteze un fond de compensare a victimelor.
Mecanismul va funcționa în paralel cu un Registru al daunelor cauzate de agresiune și cu o Comisie Internațională de Despăgubiri, însărcinată să examineze cererile victimelor și să decidă plățile.
Într-o declarație separată, Înaltul Reprezentant UE Kaja Kallas a subliniat că nu poate exista „pace justă și durabilă” în Ucraina fără tragerea la răspundere a Rusiei pentru atacul asupra unui stat suveran, crimele comise împotriva civililor și deportarea copiilor ucraineni.