- 26 aprilie 1986: Are loc o explozie la reactorul 4 de la Cernobîl, după un test ratat
- Consecinte: între 31 și 100.000 de morți, bilanțul rămâne încă disputat
- Azi, războaiele, reînarmarea nucleară readuc riscul unui incident major cu efecte catastrofale
- Radiațiile eliberate au fost de 400 de ori mai mari decât cele de la Hiroshima, afectând peste 20 de țări europene
- Regiunea de excludere de 2.600 km2 va rămâne nelocuibilă pentru oameni în următorii 20.000 de ani
- Cernobîlul a grăbit prăbușirea URSS, demonstrând că secretomania de stat poate fi mai letală decât atomul
Pulsul istoriei s-a oprit pentru o secundă, acum patru decenii, sub cerul de plumb al Ucrainei. Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23, liniștea nopții era sfâșiată de explozia reactorului 4 de la Cernobîl. Astăzi, bilanțul este încă deschis.
Soluri contaminate, animale radioactive și o zonă de excludere care redevine focar de risc în plin război.
Cum a reacționat lumea atunci? Ce am învățat?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl, în nordul Ucrainei, a explodat în timpul unui test de siguranță. Eroile umane și tehnologia defectuoasă de tip RBMK au dus la scăparea de sub control a reacției nucleare. Explozia a distrus clădirea reactorului și a eliberat un nor radioactiv care s-a răspândit prin toată Europa.
Combustibilul nuclear a ars mai mult de 10 zile. Autoritățile sovietice, inclusiv KGB, au ascuns inițial dezastrul, iar populația nu a fost informată în timp real. Bilanțul este controversat până și în ziua de astăzi. Sovieticii spuneau atunci că au fost doar 31 de morți, însă Agenția Internațională pentru Energia Atomică vorbește de 4000 de morți, iar Greenpeace spunea în 2006 că, de fapt, bilanțul final a fost de 100.000 de morți. Nu există cifre clare pentru cazurile de cancer provocate de radiații.
În Europa, reacțiile au fost foarte haotice. În Franța s-a spus că norul radioactiv s-a oprit la graniță. Și acum se mai râde pe tema asta. Politologul Arthur Gross explică panica din Germania, unde s-a schimbat chiar și nisipul din locurile de joacă.
Iar în România, informațiile au apărut cu întârziere după ce norul radioactiv traversase deja țara. Nu s-a făcut un bilanț în România ca să știm exact care au fost efectele pentru sănătate.
În RDG, sub Eric Honecker, autoritățile au minimalizat riscul. Evident, asta era linia impusă de Moscova. În timp ce în RFG, sub Helmut Kohl, avertismentele au fost contradictorii, tocmai pentru că informațiile erau contradictorii”.
Ce efecte sunt astăzi, la 40 de ani de la această explozie?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Sunt încă vizibile în 2026. Cesium-137, cu o durată de viață de 30 de ani, este încă prezent în soluri și lanțuri alimentare. Contaminarea a fost inegală în funcție de ploile care au căzut în acel moment. Austria și sudul Germania au fost printre cele mai afectate zone din vestul Europei. În 1986, Austria a interzis vânzarea legumelor abia pe 6 mai. Deci, timp de 6 zile s-au consumat alimente greu contaminate. Laptele era de asemenea contaminat după ce animalele au mâncat iarbă radioactivă. Astăzi, animalele rămân afectate.
În Germania, de exemplu, după ultimele informații, în 2025, au fost identificați 2927 de mistreți contaminati. Deci, animale sălbatice. Ciupercile absorb radiația. Unele specii sunt mai contaminate decât altele și este recomandat să le folosim cu foarte mare atenție. Radiația persistă în stratul de humus din păduri. Lipsa unor rețete de măsurare în 1986 a amplificat, de altfel, acest haos informațional.
Suntem astăzi în siguranță față de pericolul nuclear?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „România a fost foarte afectată. Și țările din Est care erau foarte aproape, vecine cu Ucraina. În Occident, s-a vorbit și atunci și se vorbește și acum de toate aceste lucruri. În România, de exemplu, continuă să fie oarecare nebuloasă în jurul acestui subiect.
Zelenski, de exemplu, spune că dronele rusești, apropo de pericolele pe care le înfruntăm acum, survolează frecvent zona Cernobîl. Și ne aducem aminte că una dintre acestea a lovit structura de protecție anul trecut. Și chiar au fost niște scurgeri radioactive.
Zelenski tocmai avertizează că lumea este din nou la un pas de catastrofă. O catastrofă care poate fi provocată de un singur om, pe numele lui Vladimir Putin.
În același timp, dezbaterea despre energia nucleară este intensă. Deșeurile radioactive nu au soluții sigure. Și tehnologia rămâne riscantă, chiar dacă ea a avansat în acești 40 de ani.
Dar peste asta, relansarea competiției nucleare în domeniul apărării agravează riscurile. Știm că Putin intenționa în orice caz în 2022 să folosească în Ucraina arme nucleare tactice. Radiațiile nu respectă granițele, după cum vedem. Iar constructele de pe planetă ne mențin într-un risc nuclear constant”.