9 din 10 români cred că Armata Română NU poate apăra România în caz de război. Florin Jipa: „E normal să fie așa. Marinarii mor în apele teritoriale ale României, nu putem vedea o dronă”

• 61,8% au încredere în Armată, dar doar 10% cred că ne poate apăra de Rusia
• România este în război hibrid (cyber/sabotaj, economic, informațional)
• 35 de drone depistate în spațiul României, peste 30 de marinari morți sau dispăruți în Marea Neagră
• Guvernul nu a întocmit Carta Albă a Apărării, Armata nu are Strategie Militară
• Românii nu au încredere în instituțiile politice și guvernamentale
• Dacă Ucraina cade, Rusia ar putea ocupa Odessa și R. Moldova
• România planifică buget de 2,5% pentru Apărare, în niciun an nu a atins această limită

Într-un sondaj realizat de Aleph News, 9 din 10 români nu au încredere că Armata Română îi poate apăra în caz de război.

Astfel de indicatori au mai apărut în spațiul public și arată o îngrijorare a populației determinată de războiul de cinci ani de la granița noastră, care ne afectează tot mai mult, după ce dronele pătrund sute de kilometri în spațiul aerian iar marinari sunt uciși în apele teritoriale și zona economică a României și Bulgariei.

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut rezultatul sondajului într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

De unde vine pericolul pentru România și cum ar trebui o astfel de îngrijorare să determine politicile militare viitoare ale României?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Într-adevăr, când vorbim de sondaje și de încredere, există două tipuri de sondaje. Suntem după 4 ani și 8 luni de război, aproape 5 ani de zile. Dacă întrebăm populația câtă încredere are în armată, la modul general, am văzut chiar și anul acesta un sondaj în care 61,8% au încredere în armată, aceasta fiind pe locul al doilea, după Biserică, și este normal să fie așa. Armata este ultima redută. Când vine vorba de inundații și primarul nu se descurcă, prefectul județului nu se descurcă, Ministerul de Interne nu se descurcă, vine armata. La fel și în cazul înzăpezirilor sau al oricărei calamități ori probleme care lovește o comunitate.

Când vine vorba de război, însă, situația este cu totul altfel. Dacă anul trecut, într-un sondaj Avangarde, doar 35% dintre români credeau că armata română poate rezista unei invazii timp de 48 de ore, adică două zile, anul acesta se pare că încrederea este mult mai mică și este justificat să fie așa, deoarece în 2026 au avut loc cele mai multe atacuri asupra României. Marinarii mor în apele teritoriale ale României, unde două nave au fost scufundate. Dronele pătrund și au pătruns, doar anul acesta, 35 de drone care au fost văzute de militarii naționali, dar au pătruns și alte drone care nu au fost văzute, iar resturile au fost găsite prin Buzău, Focșani și alte județe destul de îndepărtate de graniță.

Chiar președintele României spune că Rusia a declanșat un război hibrid asupra României, care are mai multe nuanțe, una dintre ele fiind economică. Aș vrea să insist asupra cuvântului „economică”, deoarece nava care a fost lovită în timp ce cei trei miniștri ai apărării din România, Bulgaria și Turcia erau la Sofia se afla în zona economică a Bulgariei, avea containere și venea în România. Nu prea avea legătură cu Ucraina. Am văzut că s-a viralizat o postare a unui om de afaceri român care spunea că avea marfă în valoare de câteva zeci de mii de euro pe acea navă, marfă care nu este acoperită de asigurare în caz de război.

Deci, pe lângă acel război informațional și acest război al dronelor care intră și atacă pe teritoriul României, există și un război economic. Rusia încearcă să blocheze porturile de la Marea Neagră și gurile Dunării. Iar România nu reacționează, fiindcă nu prea are cu ce să reacționeze, pentru că nu s-a gândit din timp cum ar trebui să reacționeze, fiindcă ne mișcăm foarte, foarte încet.

Și îți mai dau aici un exemplu. În 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, s-a pus problema să pregătim mai bine populația pentru apărare. S-a făcut un proiect de lege, care a trecut de Guvern. După încă patru ani, în 2026, până în luna ianuarie, legea a fost votată, deci după patru ani de zile. Și acum mai trece un an de zile și vedem că nu avem normele de aplicare. Probabil că în 2027 vor fi gata și normele de aplicare și va intra în funcțiune acea lege care prevede și serviciul militar voluntar. Deci, din 2022 până în 2027, ne-au luat 5 ani doar ca să facem o lege și să putem să o aplicăm.

Despre legea apărării, probabil că o să mai dureze încă 1, 2, 3 sau 4 ani până când va fi și ea modernizată. În acest moment, armata nu are o strategie militară, fiindcă Guvernul nu are o Carte albă a apărării. În 2024 am avut alegeri. În șase luni trebuia să apară acest document, iar în alte trei luni trebuia să apară strategia militară. Toate astea arată că politicienii români nu au niciun interes când vine vorba de apărarea țării, ci doar vorbesc.

Inclusiv premierul Luca Niculescu spunea că are două obiective când vine vorba de apărare: înzestrare și alianțe solide. Am văzut cât de solide sunt alianțele: nu au fost primiți pe nicăieri, iar relațiile sunt din ce în ce mai șubrede. Dar, când vine vorba de misiunile apărării naționale, nu este nevoie doar de înzestrare, ci, în primul rând, de transformare. Această cerință se regăsește în analiza strategică a apărării, dar nimeni nu vrea să se aplece asupra ei.

Toate aceste aspecte sunt văzute nu doar de specialiști, ci și de românul de rând. Cred că de aici a dispărut această încredere că armata română ar putea să reziste unei invazii, mai ales că, în Strategia națională de apărare, la categoria amenințărilor statale, este menționată o singură țară: Rusia.

Ne uităm la războiul de lângă noi, vedem ce are Ucraina și ce nu avem noi. Această adaptare la nou, care se face în acest moment și care are o viteză foarte mare, presupune că tehnologiile se schimbă foarte rapid. Noi suntem cu 3-4 pași în urmă. De exemplu, când am introdus sistemul MEROPS, antidrone, pe care nu l-am introdus noi, ci l-au adus americanii, deja vedem că Rusia folosește drone GERAN-4 și GERAN-5, care au motoare cu reacție, și ne trebuie alte tipuri de interceptoare.

Deci noi suntem tot timpul cu 1-2 pași în urma tehnologiei, fiindcă avem această lentoare în adaptare“.

De ce are nevoie Armata României pentru a descuraja un atac și chiar pentru a rezista la o eventuală invazie?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Cred că are nevoie de o misiune foarte clară. În acest moment misiunea nu este clară a Ministerului Apărării și a forțelor, a categoriilor de forțe, de exemplu forțele navale, ar trebui să aibă o misiune foarte clară. Ele au în documente și anume apărarea apelor teritoriale și a intereselor economice din zona economică exclusivă, dar forțele navale nu pot să facă acest lucru și nici nu se dotează. S-a dotat cu o corvetă ușoară. Cu ce a ajutat acea corvetă ușoară să nu fie atacurile în apele teritoriale? Cu nimic, fiindcă noi nici nu vedem dronele. Mai cumpără încă două nave de patrulare, care la fel, nici acelea nu vor vedea dronele.

Cumva această lipsă a transformării și adaptării afectează categoriile de forțe, toate, de la forțele terestre, forțele navale și forțele aeriene. Cred că înainte să se facă absolut orice, dar cred că e cumva târziu, fiindcă multe contracte au fost semnate din SAFE, ar trebui stabilită foarte clară nu doar misiunea, ar trebui stabilită și obiective foarte clare și încadrate în timp. Dacă misiunea ta este să aperi apele teritoriale, de ce ai nevoie? Și până când ai nevoie de acele echipamente, să poți să vezi dronele și să le distrugi, fiindcă o frază rămasă într-un document, dacă nu o pui și în aplicare, rămâne acolo.

Deci, în acest moment, armata română degeaba cheltuiește bani dacă acele echipamente nu sunt integrate. Și nu-i de ajuns să cumperi drone, dacă acele drone nu le implementezi într-o structură consolidată, într-o rețea foarte bine formată, într-un cadru de comandă și control și comunicații. Altfel, ai niște drone, niște militar, dar ele nu comunică cu celelalte echipamente.

Războiul este mult, mult tehnologizat și s-a mutat, foarte mulți militari se mută din tranșee, în buncăre de unde coordonează, dacă nu o dronă, coordonează roiuri de drone. Acolo trebuie să ajungem și noi, dar pentru asta avem nevoie de o altă concepție de apărare care nu există în acest moment și nici nu avem liderii civili și nici și militari care să o aplice în termen scurt”.