- 3 olandezi au fost arestați în Heerhugowaard pentru posibilă implicare în jaf.
- Olandezii arestați s-au folosit de dreptul la tăcere.
- Poliția olandeză anunță posibile noi arestări.
La 5 zile după jaful din Muzeul Drents, cei 30 de anchetatori olandezi n-au dat de urma obiectelor de tezaur furate din patrimoniul României. Au făcut doar 3 arestări și caută în continuare un tânăr olandez care ar fi avut o implicare în jaf. Însă, în Olanda, continuă discuțiile despre responsabilitatea muzeului și directorului său în luarea măsurilor de
protecție necesare pentru protejarea obiectelor de artă și de patrimoniu foarte valoroase.
Advertisment
Ce spun olandezii și care sunt noutățile?
În primul rând, ceea ce am văzut la televizorii este un ziarist specializat în probleme ale poliției. Care ne explica și a explica pe toate televiziunile.
E de la Telegraf. Care e cel mai important ziar din Olanda. Și observă asta și din ceea ce spunea el, dar și din multe relatări din presa olandeză.
Recomandări
Olandezii sunt enervați că România pune mare presiune pe această închetă. Adică, de ce a ieșit atât de mult scandal? Oare ce s-a întâmplat? Cât de important era coiful și brățările? Pentru că am observat că, de exemplu, acel ziar și-a trimis și corespondent de la București să discute cu domnul Târnoveanu. Domnul Târnoveanu, demis de doamna Intotero, discută de câteva zile doar cu presa din Olanda.
Când mă întrebai ce discută presa din Olanda, astăzi, tot în Telegraf, a apărut un alt interviu. Acu două zile a apărut un alt interviu pe televiziunile olandeze al lui Târnoveanu. Care spune așa, ceea ce s-a întâmplat a fost în afară a controlului meu la 1700 de kilometri distanță, la Asen și are consecințe la București.
Spune că a fost dat afară, demisia sa e o problemă politică, motivele rasiste, că el ar fi fost dat afară din motive rasiste, care au jucat rol în demiterea sa. Bineînțeles că asta este o minciună. Am fost acuzat de trădare din cauza originii mele germane.
Presa olandeză face paralela cu originile germane ale lui Klaus Johannes. Oblander și Johannes au strămoși germani. Spune că a primit mesaje de amenințare și un politician de extrema dreapta de la București l-a întrebat dacă sunt cetățean german.
Că este o situație tensionată, că este un luptător. Iar în România se spune că dacă primești un șut în fund faci un pas înainte. Deci asta înțelege domnul Oblander care vorbește doar cu presa olandeză despre această situație tragică.
Într-adevăr, în acest articol se pune în discuție și problema securității. Pentru că asta e o altă discuție pe care șefii de muzee, vedem Andreea și asta, se întâmplă deciziile. Spun că domnule, totul a fost perfect.
Adică nu puteam să facem mai mult. În general, în Olanda, în instituțiile, în fața instituțiilor publice, muzee, nu există pază pentru că ei nu folosesc pază în general. Adică asta e o problemă a Olandei.
Așa se procedează în Olanda. Dar, bineînțeles, experții în securitate spun, chiar domnul de la cel care a fost șeful de securitate al Muzeului Național din Olanda, explică că, de exemplu, au împrumutat o vază de la Luvru de 24.000 de euro și au făcut o vitrină specială. Explică cum se fac acele vitrine speciale.
Zice domnule, dacă noi pentru o vază de la Luvru am făcut o vitrină care nu se putea sparge, iar hoții specializați în furturi de artă știu, de exemplu, lucrurile astea, adică văd dacă o vitrină, explică și cum se poate afla dacă o vitrină se poate sparge sau nu. Și noi, pentru coiful de la Cotofeneș, care înțeleg că coiful este asigurat doar pentru 3 milioane de euro, n-am putut să facem asta. Bineînțeles că Olanda se simte rușinată în această situație, mai ales pentru că s-a făcut scandal internațional.
Asta spune și Oblander în acest articol. Spune ce s-a întâmplat cu sistemul de securitate în acea noapte, cum e posibil ca vitrinele să fi fost sparte doar cu un simplu ciocan, când eu cred că ar fi trebuit să fie făcute din material antigloț. Încă nu am primit un răspuns și, bineînțeles, răspunde și la criticile privind muzeul din România, care el spunea că tocmai strângea bani după 15 ani de funcție.
Tamara acum strângea bani pentru a finaliza renovarea muzeului, inclusiv pentru a crea o cameră de depozitare adecvată. Deci, în Germania, este o discuție despre securitatea la acest muzeu din Drenț. Bineînțeles, experții de securitate critică toate asociațiile muzeale, toți, chiar și pe directorul de la Drenț, care spune, dom’le, noi nu aveam ce să facem mai mult.
Într-adevăr, și domnul director, pe care îl vedem în imagini, pare puțin desprins pe altă lume, că, în general, oamenii ăștia sunt puțini artiști, așa. Dar, o altă problemă pe care trebuie să o spunem și ar trebui să o recunosc că Olanda este infracționalitatea. Adică, în Olanda, e mai greu să ieși pe stradă în noaptea.
Mă uitam, în fiecare zi sunt jafuri, lucruri, adică, scene violente noaptea în Olandă, ceea ce să știi că, în România, nu există această situație. În ceea ce privește ancheta, a apărut astăzi o dezvăluire, tot de la băieții de la Telegraf, care s-au dus la locul unde au fost arestați cei treia seară. La noi s-a creat emoție și presa din Olanda și poliția din Olanda.
A încercat să creeză o stare de emoție, spunând, dom’le, uite, suntem pe pista bună. Se pare că sunt probleme puține în anchete, chiar dacă au 30 de anchetatori. Ziariștii de la Telegraf s-au dus chiar la locul unde doi din cei trei au fost arestați.
Este vorba de un cuplu. Ea este ori irachiană, ori iraniană, oricum o zonă de imigranți. El are un aspect asiatic.
Au vorbit cu vecinii. Stie o familie obișnuită cu doi copii. Într-adevăr, ceea ce vedem acum, asta este locația și asta este poza oferită de alți ziariști din Olanda.
Această familie care a fost arestată a seară stătea în preajma locului unde a fost ars acel Volkswagen Golf cu care au mers hoții în prima parte a acestui jaf.
Cert este că ce spun ziariști este că s-ar putea ca să urmeze o perioadă în care poliția să nu mai ofere informații pe acest băiat care nu are legătură directă. Adică e parte a jafului, dar nu e unul dintre jefuitori.
Încă nu l-au găsit și cred că vom vedea Andreea în seara asta dacă vor mai da informații sau să opresc puțin pentru a merge pe fir și a strânge în continuare informații au și această obicei pe care nu l-a reprezintat. Poliția română de exemplu să ceară ponturi de la oameni, adică inclusiv comunitatea să participe la această anchetă. Oricum încred, ancheta merge destul de greu și asta știm foarte bine.
Dacă în primele 48 de ore nu reușești să-i prinzi, deja după 48 de ore lucrurile se complică și ar purtea, durea săptămâni, chiar luni dacă vom avea o finalitate și o recuperare integrală a acestui tezaur vreodată. Să sperăm că nu vor fi ani cum a fost în alte cazuri sau niciodată. Sau niciodată.
Citește și
- Adrian Sârbu: Pentru servicii medicale, du-te la privat! Ca să rămâi sănătos. La stat, Guvernul își tratează bolnavii pe banii tăi
- Generația Z comite „infidelitate financiară” în relații
- Prețurile globale ale cafelei au atins niveluri record de peste 3,60 dolari pe livră după ce recolta a scăzut
Partenerii noștri