- Cuvântul „independent” e interzis. În vocabularul drumului european
- Nicușor NU ne spune ce va mai rămâne din România, La sfârșitul acestui drum european
- Eu când vreau să fluier, fluier! Pe drumul european pe care l-am parcurs singur
Are Nicușor Dan curajul să vorbească despre independența României?
Sau despre obligația sa de a o apăra, ca președinte?
Dacă ȘTII PE CE LUME TRĂIEȘTI,
ȘTII și răspunsul.
NU!
Cuvântul „independent” e interzis.
În vocabularul drumului european,
Pe care Nicușor Dan a plecat român.
Și a ajuns nici el nu știe ce.
De ONEST ce e!
Și zâmbitor!
S-a întors în România imigrant bruxellist.
Venit ca bolșevicii cominterniști, în 1945,
Pe tancurile unei ideologii anti-românești.
Care a decretat:
„Patriotismul este naționalism extremist.
Independența e suveranism.
Marile idei sunt doar cele MICI.
Ca varza de Bruxelles.
Și fără gust.”
Pentru bolșevicii useriști,
Transplantați de Nicușor, fir cu fir,
Pe chelia politică a Guvernului,
Actualul președinte e un cal troian frumos-vorbitor.
Care o să-i aducă la Putere.
N-ai crede.
Nimeni nu îl bănuiește că ar avea vreo strategie.
„N-avem un plan de țară.”
Ne spune repetat.
Ce NU ne spune e din ce plan de țară face parte el.
Și ce va mai rămâne din România,
La sfârșitul acestui drum european,
Pe care înaintăm îndărăt.
Până la disoluția sensului cuvintelor:
Cum ar fi „curajul, iubirea de nație, independența”.
Poate nu ți-am spus-o.
Și e cazul să ți-o repet.
Eu când vreau să fluier, fluier!
Strig, dansez, plâng.
Pe drumul european pe care l-am parcurs singur,
Ca Ion Ionescu de la Brad sau Brâncuși,
Plecat din Columna lui Traian.
Încercând să-mi înțeleg Coloana Infinitului,
Rămân ce am fost.
Român!
INDEPENDENT.