Editorial Bogdan Nicolae: America se întoarce, din nou, cu fața către lume

  • Președintele Joe Biden pune stop diminuării efectivelor armate ale SUA din Germania și anunță schimbări de strategie în raporturile cu Rusia și cu China
  • SUA sistează vânzări de armament și programe de sprijin operațional militar către Arabia Saudită și către Emiratele Arabe Unite
  • Departamentul de Stat și Departamentul Apărării au început să revizuiască întreaga gamă de decizii și opțiuni pentru restaurarea prestigiului SUA în arena internațională

Președintele Joe Biden a ținut primul său discurs despre politica externă a SUA, la inaugurarea unei noi serii de 165 debutanți în activitatea diplomatică. După patru ani de secetă în materie de personal de calitate pe holurile și în conducerea Departamentului de Stat, această împrospătare a venit la pachet cu mesaje pe care cea mai mare parte din corpul diplomatic al SUA se aștepta să le audă: activitatea diplomatică va fi centrul eforturilor actualei administrații de a recâștiga prestigiul Americii, iar armata americană va fi pusă în slujba acestor eforturi.

Nimic mai greu de obținut, cu o armată de diplomați nemulțumiți de pe urma felului în care Rex Tillerson și Mike Pompeo și-au exercitat atribuțiile de șefi ai Departamentul de Stat. Constrânși ei înșiși într-o relație dificilă cu Trump, ambii au favorizat o linie obedientă față de curentul trumpist. Pe de altă parte, practica numirilor politice la conducerea diverselor structuri sensibile din aparatul diplomatic și consular al SUA, ca și în alte țări, va continua să atragă critici interne și nemulțumiri pe motiv că pozițiile de top rămân inaccesibile diplomaților de carieră.

Biden vrea să oprească alunecarea lumii către dezordine. Va apela la instrumentarul clasic al relațiilor internaționale și va restaura importanța canalelor diplomatice. Cu experiența sa de vice-președinte al SUA, îndelungata colaborare cu Antony Blinken, acum șef al Departamentului de Stat, precum și cu relațiile pe care și le-a cultivat de pe timpul cât a condus Comitetul Senatului pentru relații externe, Biden vrea să repună America în rolul decisiv al gestionării afacerilor globale.

S-a terminat cu trumpismul.

Fără pretenții și profunzimi, Biden a dat mesaje țintite către Rusia, China, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Indirect, toți ceilalți au primit semnalul că America se întoarce în teren și că trece la măsuri reparatorii pentru propria securitate, ca și pentru securitatea aliaților sau partenerilor săi.

Perturbatoare și în declin, Rusia este adversarul cel mai ușor de conturat și pe care America o cunoaște mai îndeaproape. Rusia a deținut un spațiu bine articulat în speech-ul lui Biden, presărat cu acute din recenta conversație telefonică la nivel de președinți în care Biden și-a făcut numărul cu Putin.

America lui Biden nu va continua plecăciunile din mandatul lui Trump și va răspunde Rusiei pe măsură. De la dispariția URSS, Biden este primul președinte american care renunță la opțiunea „resetării” relației cu Rusia și care dă semnalul că va merge în direcția unei noi strategii de descurajare, dacă nu chiar de re-îndiguire a Rusiei. Cât de fermă și eficace este promisiunea lui Biden de a contracara Rusia, vom vedea numai în măsura în care Rusia va ajunge să plătească un cost ridicat pentru imixtiunile în alegerile din SUA, atacurile cibernetice, otrăvirea lui Navalnîi și alte abateri de la minima cooperare în cadrul regulilor de drept internațional public.

Sofisticată tehnologic și în creștere, China este competitorul cel mai greu de cuprins. Biden va conduce politica externă și de apărare a SUA în așa fel încât să se opună ambițiilor Chinei de a rivaliza cu America. Dacă ne reamintim că, pe final de mandat, administrația Trump – prin consilierul de securitate națională Robert O’Brien – a declasificat documente programatice despre interesele SUA în Asia de Sud-Est, trebuie să mai așteptăm până când SUA vor articula ceva solid ca și nouă strategie de contracarare a Chinei.

Mizele din Golf nu sunt exclusiv israeliene și nu sunt doar business cu arme. SUA sistează anumite programe de care beneficia Arabia Saudită pentru susținerea intervențiilor sale armate în Yemen și care nu au făcut decât să știrbească prestigiul SUA. Contracte de 478 milioane dolari, în baza cărora SUA vindea Arabiei Saudite muniție ghidată de mare precizie, dar și programul de suport logistic și de intelligence american pentru operațiile militare saudite din Yemen vor fi terminate. SUA vor continua livrările de armament defensiv către Arabia Saudită, pentru a face față rachetelor dronelor sau atacurilor cibernetice din Iran. Pentagonul și Departamentul de Stat vor reanaliza și programele de vânzări de arme americane către EAU. Pentru Teheran, redimensionările relației dintre SUA și aliații săi din Golf aduc elemente de noutate care vor conta în negocierile pe dosarul nuclear și pe alte probleme de securitate din regiune, incluzând Irak, Siria și Liban.

Aliații europeni ai SUA primesc atenție.

Biden a ordonat „full-stop” în privința reducerii efectivelor armate americane din Germania. Din iulie 2020, când Trump a pus presiune pe Pentagon să vină cu un plan concret și să aducă 12.000 de militari acasă până la Crăciunul trecut, decizia de retragere a fost tot timpul criticată, mai ales în Congres, unde nu a existat vreun consens pe această temă. De altfel, Camera Reprezentanților are în lucru National Defense Authorizaton Act 2021, iar în varianta aprobată de camera inferioară a Congresului SUA, președintele este împiedicat să reducă discreționar efectivele militare americane din afara SUA. Va trebui mai întâi ca Pentagonul să prezinte Congresului un raport comprehensiv din care să reiasă că reducerea numărului de trupe americane din străinătate nu pune în pericol interesele SUA ori ale aliaților, și abia mai apoi Președintele SUA va putea să hotărască diminuarea efectivelor armate americane aflate în misiuni în afara teritoriului american.

Experți militari, ca și adversari politici ai lui Trump, au criticat ideea de a reduce trupele americane din Germania. Majoritatea a înțeles că era vorba despre o decizie impulsivă a lui Trump, nemulțumit de faptul că Germania nu alocă 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare și care, pe deasupra, nu avea un dialog apropiat cu cancelarul Angela Merkel.

Cifra de 12.000 a fost arbitrar aleasă, fără o analiză temeinică și fără consultări cu aliații de pe continent. Spre exemplu, mutarea EUCOM și a AFRICOM în Belgia și în Italia ar genera costuri inoportune, pentru că facilitățile pentru familiile militarilor ar trebui replicate, cap-coadă.

Nota de plată este mult prea costisitoare, chiar și pentru SUA. Cu acei bani, ar putea rezolva alte priorități, precum cele din campania de vaccinare sau din pachetul de refacere a economiei. O estimare din 2019 arăta că, în ultimii 20 de ani, SUA a cheltuit 5,9 miliarde de dolari pentru bazele sale din Germania. Ar fi ilogic să plece de acolo și să bage alți bani în mutarea trupelor oriunde în altă parte, în SUA, Europa sau Africa. Mai mult decât atât, sistemul de rotație a efectivelor, introdus în 2016, cu perioade de 9 luni de staționare, misiuni, pregătire în Germania, cu 4.700 de militari per schimb, costă anual 135 milioane dolari, conform unor estimări din 2017. Staționarea pe termen mai lung are mai mult sens, din toate perspectivele.

Trupele americane în Germania numără aproximativ 34.500 de militari și sunt răspândite în principal în localitățile Ramstein (bază aeriană), Vilseck (Regimentul 2 Cavalerie), Stuttgart (US EUCOM și US AFRICOM) și Landstuhl (cel mai mare spital american din afara SUA).

Secretarul apărării Lloyd J. Austin III a demarat o revizuire a posturii de forță globală, în termeni de resurse, strategie și misiuni, astfel încât amprenta militară a SUA să se alinieze cu interesele naționale, respectiv să permită oricând SUA să dispună de capacitățile potrivite, în locurile potrivite, pentru ca armata SUA să sprijine efectiv activitatea diplomaților americani.

Răspunsul ferm al Americii la agresiunile Rusiei și la influențele Chinei ar putea să însemne totuși o redistribuire a forțelor armate ale SUA în alte țări europene. Dacă în privința mutării US EUCOM și US AFRICOM lucrurile au șanse mai mici să avanseze o dată cu inversarea de către Biden a deciziilor lui Trump, consolidarea prezenței militarilor americani pe flancul de est al NATO (de la Marea Baltică la Marea Neagră) ar putea să rămână o opțiune validă. Polonia, România și Bulgaria ar putea fiecare să vadă o suplimentare cu câte 1.000 de militari a actualei prezențe armate americane.