• Brazilia votează pentru a legaliza distrugerea pădurii amazoniene și exterminarea populațiilor indigene, ultima linie de apărare a pădurii.
  • Pădurea tropicală amazoniană este adesea numită „plămânii lumii”.
  • Camera Deputaților din Brazilia a votat o lege prin care se oferă amnistie celor care își iau pământ pe teritoriul indigen.
  • O despădurire mai mare va duce Amazonul în situația de a deveni o pajiște sau o savană.

Brazilianii nu sunt singurii care vor avea de suferit în urma atacului bine corelat al guvernului lor asupra viitorului omenirii. Dezastrul care se derulează în Amazon va avea consecințe de mare impact pentru toți locuitorii planetei, a scris opendemocracy.net.

„De ce mi-ar păsa?”, v-ați putea întreba. Este o întrebare rezonabilă într-o lume cu probleme conflictuale. Cu toate acestea, supraviețuirea pădurii amazoniene trebuie să fie o preocupare de top; dacă o pierdem, ne vom pierde viitorul. Propunerea de lege și un caz istoric înaintat la cea mai înaltă instanță din Brazilia ar anula normele de protejare a pădurii amazoniene. Precum și limitarea gravă a drepturilor popoarelor indigene. Guvernul urmărește să permită mineritul, exploatările forestiere și agricole în Amazon și în alte regiuni protejate.

Pădurea tropicală amazoniană este adesea numită „plămânii lumii”, însă este mult mai mult decât atât. Poate este mai corect să ne gândim la Amazon ca la rinichii planetei, filtrând carbonul și reglând curenții de apă. În Brazilia, indigenii trăiesc pe zone mari de teritoriu protejat. Guvernul are de gând să le ia drepturile și proprietățile, permițându-le corporațiilor fără scrupule să exploateze pământul. Atacul legislativ și judiciar a fost descris ca o tentativă de a „șterge popoarele indigene de pe harta Braziliei” și o „debandadă de legi care amenință să grăbească devastarea Amazonului”.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Ce presupun noile legi?

Astfel, la începutul lunii august, Camera Deputaților din Brazilia a votat o lege prin care se oferă amnistie celor care își iau pământ pe teritoriul indigen, 296 de legislatori au votat pentru și 136 contra. Fără îndoială, legea va trece de Senat și de camera superioară, iar apoi va fi adoptată de președintele Jair Bolsonaro, care și-a asumat această sarcină.

O nouă lege, care urmează să fie votată în Camera Deputaților, le ia popoarelor indigene dreptul de a fi consultați cu privire la ceea ce se petrece pe pământurile lor, dar și dreptul lor de a sta izolați.

Un caz major cu privire la limitarea teritoriilor indigene a fost audiat zilele trecute la Curtea Supremă. Potrivit reclamației, indigenii au doar dreptul la pământurile pe care le ocupă la 5 octombrie 1988, când a fost adoptată Constituția Braziliei. Aceasta încearcă să șteargă istoria de expropriere, sărăcie și opresiune care a existat înainte de acea zi.

Ce se va întâmpla dacă legile vor fi aprobate?

O despădurire mai mare va duce Amazonul în situația de a deveni o pajiște sau o savană. Amazonul va trece de la un bazin esențial de carbon care ne ajută să amânăm schimbările climatice la o sursă periculoasă de carbon care va grăbi încălzirea globală. În anumite secțiuni ale pădurii, acest lucru se întâmplă deja.

În cazul în care defrișările din Amazon vor continua, ne vom putea confrunta cu temperaturi mai ridicate și cu incendii de pădure asemănătoare celor care ard în prezent în Canada, Siberia și vestul Statelor Unite și în Europa. Vor apărea mai multe potopuri, cum ar fi cele din Turcia, China și Germania, și mai multe secete, cum ar fi cele întâlnite în Madagascar și Etiopia, ceea ce va conduce la lipsa de alimente și apă.

Vor fi mai multe evenimente meteorologice catastrofale neprevăzute, mai multe animale vor fi pe cale de dispariție, iar inegalitățile, polarizarea și conflictele vor fi în creștere. Modificările climatice vor provoca mutarea mai multor oameni pe întreaga planetă. Toate vor fi de neevitat. Populațiile indigene vor fi supuse unui nou genocid.