Ar putea supraviețui NATO fără SUA? Polonia este reticentă față de o alianță europeană

Ziua NATO în România. Ce a însemnat organizația pentru țara noastră Mediafax Foto
  • România a aderat la NATO în 29 martie 2004
  • În 2020, America a cheltuit 3.7% din PIB pentru apărare
  • Fără SUA, principiul apărării colective al NATO ar fi imposibil de aplicat

Din 29 martie 2004, te simți în siguranță. Este data la care România a aderat la NATO. Dar cum ar fi ca SUA să nu mai facă parte din NATO? Să ai mai mulți frați mici, în locul celui mare. E un scenariu plauzibil?

Ar putea supraviețui NATO fără SUA?

NATO rămâne fundamentul securității colective. Este una dintre cele mai importante concluzii ale celui de-al 31-lea summit al NATO, desfășurat la Bruxelles în 14 iunie. Statele membre au reafirmat unitatea, solidaritatea și coeziunea lor în cadrul Alianței care strânge acum 30 de țări.

La patru ani după criticile lansate de Donald Trump la adresa aliaților din Europa, pentru insuficiența fondurilor alocate apărării și pentru dependența prea mare pe banii americanilor, cele mai așteptate declarații au fost cele ale președintelui Joe Biden. Administrația de la Washington confirmă că SUA vor rămâne angajate pe continentul european, prestigiul diplomației sale și al alianței politico-militare nord-atlantice va fi restabilit. Articolul 5 al Tratatului este de neatins.

Privite inițial drept acide și chiar exagerate, declarațiile fostului președinte Donald Trump privind necesitatea creșterii bugetului alocat apărării la 4% din PIB au avut, în cele din urmă, efecte pozitive asupra bugetului NATO. În 2020, pe lângă SUA, alți 10 aliați au depășit obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, SUA rămân pe prima poziție când vine vorba despre bugetul alocat apărării, la foarte mare distanță față de restul aliaților. Se estimează că, în 2020, SUA au cheltuit în jur de 3,7% din PIB pentru apărare, în timp ce media statelor europene membre NATO, plus Canada, a fost de 1,77% din PIB.

SUA alocă pentru apărare 726 miliarde de dolari, aproape dublu față de ceilalți aliați la un loc. Canada și aliații europeni alocă pentru apărare „doar” 323 miliarde de dolari. Conform alocărilor din PIB pentru apărare, în 2021 Grecia se situează pe primul loc, cu 3,82%, urmată fiind la mică diferență de SUA care alocă 3,5%.

Proiecția pentru perioada 2021-2024 sugerează că SUA și Germania vor rămâne pe poziții fruntașe dacă ne raportăm lacosturile totale anuale ale NATO(buget civil, militar și programul de investiții pentru securitate al NATO), atât SUA, cât și Germania, fiind estimate cu alocări de circa 16%. De menționat este faptul că, în urma nemulțumirilor administrației Trump, contribuția SUA la NATO a fost redusă de la 22% la 16%.

Pe lângă contribuțiile la bugetul Alianței, SUA susțin și înarmarea statelor membre NATO. Fiind unul dintre cel mai mariexportatoride arme din lume, în perioada 2016-2020, SUA au fost și principalul furnizor de arme pentru state NATO puternice, precum Germania, Turcia, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Canada sau Polonia. Mai mult decât atât, SUA au mii de militari dislocați în statele NATO, care ajută la menținerea securității colective. În acest moment, cel mai mare număr de militari americani este înregistrat în Germania.

„Dacă nu am fi avut o Alianță, am fi creat una”

Înainte de summit-ul NATO, la doar câteva luni de la preluarea mandatului, președintele Biden a liniștit aliații preocupați că SUA ar putea să le întoarcă spatele: „NATO este esențială pentru interesele SUA; dacă nu am fi avut o Alianță, am fi creat una. (…) Privim Articolul 5 ca pe o obligație sacră. Le reamintesc constant americanilor că, în momentul în care America a fost atacată (…), NATO s-a implicat. NATO s-a implicat și a respectat Articolul 5. Vreau ca toată Europa să știe că Statele Unite sunt aici. SUA sunt aici și suntem bucuroși că ne-am întors; în Țara Galilor, s-a luat decizia de a crește cheltuielile pentru apărare și cred că sunt deja mai mult de 10 țări care respectă obiectivul acela, iar alții sunt aproape de a-l atinge”, a declarat Biden.

Ce ar face, totuși, NATO fără SUA?

Aceasta este întrebarea la care a încercat să răspundă un grup de experți din Franța, Germania, Polonia, Marea Britanie și SUA, în vara anului 2019, după ce, în 2018, Trump părea că vrea să retragă Statele Unite din Alianță. Astfel, experții au creat posibile răspunsuri la un scenariu fictiv în care NATO ar fi rămas fără unul dintre cei mai importanți aliați.

În primul rând, experții în securitate au subliniat că, fără SUA, europenilor le-ar fi aproape imposibil să respecte principiul apărării colective stabilit prin Articolul 5, într-un posibil scenariu de conflict. Statele NATO din Europa ar recurge, cel mai probabil, la invocarea Articolului 4 al Alianței, care presupune doar consultări cu aliații dacă securitatea unui stat membru NATO este amenințată.

În al doilea rând, dacă situația ar fi mai complicată și ar fi vorba despre un atac de proporții în partea estică a continentului european, limitele europene în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă ar ieși la suprafață în cazul statelor care nu dispun de capabilități nucleare. Întrucât umplerea acestor goluri în materie de apărare ar presupune ani buni de investiții, Europa ar rămâne pentru mult timp vulnerabilă unor atacuri.

Ce este interesant este că, din echipa de experți, francezii au fost cei care au susținut că NATO nu ar mai exista fără SUA și că ar trebui creată o nouă structură europeană de apărare colectivă, pe când experții polonezi nu ar avea încredere în abilitatea europenilor de a crea o astfel de structură. Marea Britanie, însă, ar considera că SUA este un actor esențial în asigurarea securității europene, dispus și capabil să contureze arhitectura de securitate europeană.

Concluzia finală a experților a fost că fără garanțiile de securitate ale SUA, principiile europene precum unitatea și solidaritatea reciprocă ar fi imediat amenințate, iar Europa ar risca să se împartă în mai multe grupuri cu viziuni diferite.