Armata Română a semnat anul acesta contracte de peste 8 miliarde de euro în SAFE, dar a rămas fără drone de atac. Actualul Ministru dă vina pe fostul

• România alocă doar 200 de milioane de euro pentru drone din cele aproape 17 miliarde de euro disponibile prin programul SAFE.
• MApN a contractat 34 de sisteme de drone de supraveghere din Germania, în valoare de 31 de milioane de euro.
• Parteneriatul României cu Ucraina pentru producția de drone nu s-a concretizat, iar integrarea acestora în structurile militare rămâne o problemă.

Din aproape 17 miliarde de euro din SAFE, din care MApN obţine peste 8 miliarde, doar 200 de milioane au fost puşi deoparte pentru drone, iar ţara noastră chiar a semnat un parteneriat cu Ucraina în acest sens, care însă nu s-a materializat încă, scrie Monitorul Apărării.

Actuala conducere a Ministerului Apărării a dat vina pe fosta şi nu exclude mutarea contractului la Ministerul Economiei. Radu Miruţă declară că nu este adevărat, a dorit doar ca dronele să fie făcute în România.

Lăsând disputa politică laoparte, adevărul este mult mai simplu. Armata Română nu are drone, deoarece liderii militari nu s-au străduit să transforme structurile militare pentru acest gen de echipament. Cerinţele de înzestrare s-au concentrat, în primul rând, pe sistemele clasice: blindate şi camioane la terestre, sisteme de rachete şi tunuri la antiaeriană, elicoptere la aeriene, nave de patrulare la marină. Pe lângă acestea au mai apărut radare, drone de cercetare, centre de comandă, etc.

Într-o listă iniţială erau trecute 70 de sisteme de lovire cu muniţie loittering, în sumă de 147 de milioane de euro, dar contractul s-a pierdut pe drum, deoarece nu a existat un mare interes.

Şi este normal să nu fie interes: dacă nu ai structuri de drone, nu ai schimbat tactica pentru drone, nu ai integrat dronele în lanţul de aprovizionare logistică, de culegere de informaţii, de selecţie a ţintelor şi de lovire, de ce ai avea nevoie de ele?

Ucraina şi Rusia au creat a patra categorie de forţe, a sistemelor fără pilot, şi a introdus dronele la toate specialităţile militare. La scurtă distanţă, toate celelalte armate care se respectă au făcut la fel, indiferent că vorbim de Polonia, SUA, China etc.

Infanteriştii, artileriştii, tanchiştii etc fac recunoaşteri şi lovesc ţinte aflate şi la peste 40 de km. folosind dronele. Dronele sunt integrate complet în grupurile de luptă de la nivel batalion, cu rol de supraveghere, lovire, logistică, comunicaţii, război electronic etc.

Geniştii pot pune câmpuri de mine, logisticienii trimit hrană, piese de schimb etc, marinarii monitorizează şi distrug navele inamice, cei din antiaerienă folosesc dronele interceptoare pentru a da jos dronele aeriene inamice.

Probabil, cu excepţia finanţelor, nu prea mai există specialitate militară unde dronele să nu fie folosite.

Pentru a te dota cu drone, ai nevoie să schimbi mentalitatea comandanţilor şi regulamentele militare. Dronele sunt percepute în multe armate ca materiale consumabile. În războiul actual, ai nevoie de câteva mii de drone FPV pe zi, de la cele cu rază scurtă, la cele cu rază medie (200-400 km), la cele cu rază de peste 1.000 km. Nu poţi depinde de importuri, trebuie să dezvolţi un lanţ de producţie în ţară. De exemplu, Ucraina are peste 800 de companii implicate în acest efort şi a ajuns să folosească 7.000 de drone pe zi, din care peste 500 cu rază lungă.

Ce a contractat MApN din SAFE

MApN cumpără 298 de maşini de luptă a infanteriei cu 3,3 miliarde de euro, 4 nave cu 920 milioane euro, 800 de camioane cu 200 milioane euro, 12 elicoptere cu 852 de milioane de euro.

Pentru apărarea aeriană, s-au semnat contracte pentru 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete, cu 626 milioane euro, 7 sisteme SKYNEX cu 476 milioane euro, 24 Skyranger cu 982 milioane euro, 12 radare Gap Filler cu 258 milioane euro şi 2 sisteme Millennium cu 36 milioane euro.

A fost semnat un singur contract penru achiziţia a 34 de sisteme de drone clasa I, din Germania, de la compania Quantum Systems, în valoare de 31 de milioane de euro, pe care armata le va folosi, conform specificaţiilor, pentru misiuni de supraveghere.

Zona dintre liniile frontului, denumită „kill zone”, a crescut de la câteva sute de metri la 70 de km, conform generalului (r) David Petraeus, care a condus CIA şi a comandat trupele aliate în Irak şi Afganistan. Acesta a declarat că în această zonă nu supravieţuieşte niciun tanc, nicio maşină de luptă a infanteriei şi niciun transportor blindat. Armata Română, în acest moment, nu are cu ce controla acest spaţiu, cu atât mai puţin să lovească peste el, în dispozitivul inamic.

Este o zonă controlată în cea mai mare parte de drone, care sunt responsabile pentru cele mai multe pierderi în războiul din Ucraina.