- România este apărată de 70.000 de militari români și aproximativ 3.000 de militari aliați.
- SUA au un grup de luptă la Mihail Kogălniceanu, Baza antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, drone MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii – peste 2.000 militari
- Țări NATO dislocă, prin rotație, aeronave la Mihail Kogălniceanu – acum sunt 5 Tayphoon din Germania
- Franța conduce grupul de luptă NATO cu sediul la Cincu cu peste 1.000 militari.
- Țările de Jos dislocă 3 drone MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii
Armata Română a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro pentru aeronave F-35, tancuri Abrams, transportoare Piranha, sisteme de rachete PATRIOT, HIMARS și NSM, drone, nave vânătoare de mine, iar lista este una foarte lungă. Proiecte de achiziții de peste 10 miliarde de euro sunt pregătite pentru a fi semnate în următoarea perioadă.
Cât de bune sunt aceste arme, cum pot ele descuraja un atac?
Armata României a avut aproape 40 de ani o perioadă de subfinanțare – practic nu s-a cumpărat nimic în acea perioadă.
Din 2017 au fost demarate din nou programele de achiziții. Unele dintre ele sunt foarte bune, de exemplu forțele terestre, rachetele HIMARS, transportoarele PIRANIA, inclusiv restul de echipamente, precum transportoarele Cobra.
La apărarea aeriană, sunt cele două tipuri de aeronave, F-16 și F-35, și s-au semnat contractele pentru amândouă.
Forțele navale, în schimb, sunt ceva rămase urmă la nave. Anul acesta e posibil să se recumpere o corvetă din Turcia. Dar pentru nave noi construite în România – așa cum ar fi normal, ținând cont că avem 11 șantiere aici – încă se așteaptă să fie făcute la Galați.
Domeniul Apărării a avut cele mai mari investiții în ultimii ani. Din păcate, aceste sume destul de mari alocate în apărare nu au mers mână-n-mână cu încrederea românilor în capacitatea Armatei de a face față unui război.
Știm că într-un sondaj de urmă cu două săptămâni, doar 48% din români credeau că România va rezista mai mult de două zile în cazul unui război.
De asemenea, aceste achiziții nu au venit cu un plan care să fie explicat public în timpul în care România va rezista mai mult de două zile în cazul unui război.
Ce-i mai lipsește Armatei pentru a face față unui conflict?
Vedem în Ucraina că războiul se duce în două zone. Se duce pe linia frontului, unde militarii trebuie să reziste, iar acolo au sprijin de foc din partea dronelor și artilerei. E nevoie de foarte multă artilere. Noi avem doar 54 de piese de obuziere autopropulsate de 155 de milimetri. Ucraina are 400, deci de aproape 9 ori mai multă artilere de 155 de milimetri decât noi. Tot pe acest plan e nevoie de drone cu rază de până în 40 de kilometri, acele drone FPV.
Și se mai duce războiul la distanță lungă, unde ai nevoie de sisteme anteriene și, bineînțeles, sisteme cu rază lungă, ca să răspunzi tot cu foc. Și aici vorbim de rachete, de drone cu rază lungă și, bineînțeles, de aviație.