- După drona de la Galaţi, mesajul MApN, prin generalul Maxim, este clar: nu riscăm să doborâm drone şi resturile să cadă pe sol.
- Se uită că regula de bază a apărării aeriene este să nu te gândeşti la pagubele resturilor căzute, ci la ce se întâmplă dacă o dronă/rachetă cu explozibil loveşte o zonă populată, un obiectiv strategic etc.
- În acest moment, noi am aflat că Armata Română are limitări legislative (resturile de dronă să nu producă pagube/victime la sol, să nu se tragă spre o ţară vecină, proprietari de terenuri care refuză să aprobe instalarea echipamentelor), tehnice (sistemele de la sol nu sunt suficiente, MEROPS nu este integrat în sistemul naţional, radarele nu văd mai jos de 200 de metri).
Dacă nu poate proteja o distanţă atât de mică, unde sunt doar două oraşe, Galaţi şi Tulcea, şi alte câteva sate, la ce să ne aşteptăm în caz de război?
După fiecare bilanţ, şefii Armatei raportează că sunt gata să-şi îndeplinească misiunile. Sunt într-adevăr gata sau sunt doar minciuni? De ce nu este nimeni tras la răspundere după un astfel de incident?
Ministrul Radu Miruţă recunoaşte că până acum armata nu a investit în sisteme antidrone, chiar dacă în ultimii trei ani în 47 de situaţii au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României. De asemenea, Armata Română a semnat contracte de peste 20 miliarde de euro, dar acele echipamente nu au legătură cu dronelor. Şi în programul SAFE, cei mai mulţi bani se duc pe blindate şi camioane.
Doar un noroc ne-a salvat ca incidentul de la Galaţi să nu fie o tragedie, Rusia foloseşte spaţiul aerian al României pentru a ataca Ucraina, iar Armata Română a stat cu mâinile în sân, scrie Monitorul Apărării și Securității.
După drona de la Galaţi, mesajul MApN, prin generalul Maxim, este clar: nu riscăm să doborâm drone şi resturile să cadă pe sol. Practic, este lăsat la voia norocului, dacă sunt victime să fie de la drone, să nu răspundă cumva cineva de la MApN.
Se uită că regula de bază a apărării aeriene este să nu te gândeşti la pagubele resturilor căzute, ci la ce se întâmplă dacă o dronă/rachetă cu explozibil loveşte o zonă populată, un obiectiv strategic etc.
În plus, este şi mesajul de fermitate pe care-l transmiţi şi anume că ai cu ce, ai cu cine şi ai voinţa necesară angajării acestor ameninţări.
În acest moment, noi am aflat că Armata Română are limitări legislative (resturile de dronă să nu producă pagube/victime la sol, să nu se tragă spre o ţară vecină, proprietari de terenuri care refuză să aprobe instalarea echipamentelor), tehnice (sistemele de la sol nu sunt suficiente, MEROPS nu este integrat în sistemul naţional, radarele nu văd mai jos de 200 de metri).