- Am ajuns în ziua 100 în care România nu are un guvern cu puteri depline
- Moțiunea de cenzură din 5 Mai a trecut cu 281 de voturi din partea AUR și PSD
- Goerge Simion: De peste 50 de zile Nicușor Dan nu vrea să nominalizeze un Premier!
- Băsescu: Este cea mai mare criză politică pe care a traversat-o România
- În configurația actuală Guvernul nu poate adopta acte cu forță de lege
- Partidele din fosta coaliție au fost în mod constant împotriva alegerilor anticipate
- Bolojan: avem probleme legate de preţul energiei, avem probleme legate de economie
La 100 de zile de la moțiunea de cenzură care a dărâmat Guvernul Bolojan, România este în derivă. În timp ce Premierul demis insistă să emită Hotărâri de Guvern care sunt suspendate în instanță tu resimți costul ambițiilor politice în portofel.
De la o criză politică, după 100 de zile am ajuns la 6 crize suprapuse: criză energetică, socială, militară, economică și a carburanților.
Nicușor Mediatorul impune o serie de condiții în afara Constituției și generează eșec după eșec. Iar Parlamentul este pe cale să piardă majoritatea fondurilor din PNRR.
Vom avea în viitorul apropiat majoritatea cerută de Nicușor pentru a forma un Guvern acceptat de toți partenerii fostei coaliții?
Despre acest subiect a vorbit Matei Colțeanu, editor Aleph News.
Ce am pierdut noi în aceste 100 de zile și ce am câștigat?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „Cred că am pierdut în principal chiar și puțina încredere pe care o mai aveam în mediul politic, dacă mai aveam vreun fel de încredere. În primul rând este evident că proasta gestiune e posibil să ne coste foarte, foarte scump.
Vedem deja cum procesul legislativ este de o incoerență totală. Asta s-a văzut în special în privința legilor integrității, legea la care ar trebui să modifice funcționarea ANI, care în momentul de față este pe masa Curții Constituționale după ce, în prealabil, Parlamentul a introdus niște amendeamente, ca să spunem așa, creative.
În primul rând avem o serie de crize. Avem criza carburanților pe fondul unei crize globale din cauza războaielor din Orientul Mijlociu. Avem o crize energetică din cauza secetei. Sunt suprapuse foarte multe evenimente care individual ar fi generat pentru un stat multă instabilitate, dar combinate cu ceea ce aveam noi deja, adică o instabilitate și o incoerență politică totală, practic ne-au îngenunchiat pentru o perioadă nedeterminată.
Noi în momentul de față sperăm că putem să aplicăm niște pliciuri finale, să facem niște corecturi care sunt puțin la limita legii și la limita tratatelor pe care ni le-am asumat, însă toate acestea e posibil să ni se întoarcă în cele din urmă.
Vedem, de exemplu, în privința energiei cum Parlamentul încearcă să revină asupra unor proiecte de lege care au fost acceptate de PNRR, de partenerii noștri și care, în măsura în care Curtea Constituțională le va valida, vor cauza diferite penalități.
Vedem, în același timp, și că încrederea este absolut minimă, dacă este, pentru că oamenii pur și simplu nu cred că se pot baza pe politic pentru a lua decizii coerente.
Până la urmă, această atitudine generală a clasei politice se regăsește în prețuri, se regăsește inclusiv în capacitatea de cumpărare a oamenilor. Consecințele nu sunt, pur și simplu, vizibile într-un singur domeniu. Noi vom avea, pe termen lung, probleme foarte mari, la nivel economic, din cauza faptului că, pur și simplu, nu se decidă asupra direcției pe care vor să o abordeze“.
Care sunt perspectivele formării unui nou Guvern?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „În primul rând s-a observat că minima implicare pe care Președintele a avut-o cu primele tentative de propuneri, ca să le spunem așa, au eșuat catastrofal. În același timp, comunicarea dintre marile partide care au format fosta coaliție este la pământ.
Pur și simplu observăm o atitudine de reavoință totală unii față de ceilalți și observăm niște diferențe fundamentale chiar și la nivel ideologic între membrii fostei coaliției. Acum, este evident că noi din start am pornit cu această perspectivă în care partidele de la guvernare erau partidele pro-europene, partidele care asigurau viitorul nostru în interiorul Uniunii Europene și care, de sigur, mizau pe apartenența noastră la zona occidentală.
Acum, este de subliniat faptul că, totuși, noi avem de foarte mulți ani această configurație atipică în care partide politice cu ideologii absolut diferite își alternează guvernarea și, practic, anulează unele după celelalte ceea ce au făcut.
E un peisaj destul de sumbru politic pentru că, pur și simplu, nu îți dai seama cam la ce să te aștepți. Iar această incapacitate de a anticipa mișcările executivului și ale legislativului este resimțită la nivelul afacerilor, la nivelul atitudinei altor parteneri ai noștri din NATO, din UE.
Cred că, în momentul de față, o negociere între fostele partide ar fi ideală în măsura în care ar reuși să ne asigure o stabilitate. Dar ar trebui să asistăm la un efort depus de toți membrii fostei coaliții și ar trebui să asistăm la o armonizare a intereselor partidelor. Ceea ce este o utopie. Da, sunt sceptic că vor reuși să se pună de acord mai ales în beneficiul poporului”.
Ar fi necesară o revizuire a Constituției având în vedere evenimentele politice din ultimii doi ani de zile, de la anularea alegerilor la un Guvern demis care refuză să plece?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „Nu ne-am mai întâlnit cu astfel de situații , ce-i drept, în România. Este adevărat, Constituția noastră tace în foarte multe domenii. Pentru început, sunt evitate în totalitate aproape sancțiunile, dacă nu mă înșel, nu sunt prevăzute niște consigențe ale conduitei politicienilor, întrucât Constituția se consideră a fi un schelet peste care este construit statul și atunci se consideră că principiile directoare din Constituția ar trebui să fie suficiente pentru ca noi să ne putem ajusta la conduita și politicienii să se poată ajusta.
Este de subliniat faptul că noi am avut deja referendumul pentru schimbarea Constituției în 2003. Constituția noastră, deși tânără, comparativ cu cea ale altor state din Europa, este foarte bine construită și foarte bine gândită. Am avut momentul în care am realizat-o, inclusiv susținerea Comisiei de la Veneția și ale altor corpuri internaționale. Mai degrabă decât o problemă de structură a Constituției, eu văd o problemă de cadrul legal în momentul de față.
Dar, ca să mă adresez în mod direct față de întrebarea ta, într-adevăr, cred că ar trebui să existe, măcar la nivel de dezbatere în societate, această inițiativă, poate, de revizuire în privința impunerii unor termene mai stricte, pentru a ne permite să nu mai ajungem în situații atât de vulnerabile.
Posibil, dacă Constituția ar fi prevăzut ca sancțiune pentru trecerea unui termen atât de mare 100 de zile, poate chiar și mai puțin, obligativitatea alegerilor anticipate, atunci, într-adevăr, cel mai probabil legislativul ar fi avut o altă conduită în tot acest timp și probabil că ar fi găsit puțină bunăvoință în a se înțelege cât timp ți se permite”.
