- Conform Minutei CA al BNR, activitatea economică va suferi în prima jumătate a anului 2026 din cauza măsurilor de consolidare bugetară.
- Totuşi, BNR arată că activitatea economică se va redresa în a doua parte a anului şi îşi va accelera mai evident creşterea în 2027, comparativ cu previziunile precedente.
- Inflaţia va rămâne extrem de ridicată, peste 9%, până în iunie, după care este anticipată o scădere accelerată, astfel încât în decembrie 2026 să ajungă la 3,9%, uşor peste aşteptările anterioare.
BNR a dat publicităţii, vineri după-amiază, Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale din 17 februarie, când s-a menţinut dobânda de referinţă la 6,5%, considerându-se că situaţia actuală fluctuantă justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară.
Conform Minutei CA al BNR, activitatea economică va suferi în prima jumătate a anului 2026 din cauza măsurilor de consolidare bugetară (creşterea taxelor şi impozitelor, îngheţarea creşterilor salariale şi a pensiilor), dar şi a nivelului ridicat al ratei inflaţiei, care afectează venitul disponibil real al populaţiei.
Totuşi, BNR arată că activitatea economică se va redresa în a doua parte a anului şi îşi va accelera mai evident creşterea în 2027, comparativ cu previziunile precedente, scrie Ziarul Financiar.
Din cauza conjuncturii actuale şi a reducerii puterii de cumpărare, activitatea economică redusă va determina ca şi consumul populaţiei să înregistreze o creştere foarte modestă în acest an, însă se aşteaptă o reacelerare în 2027.
BNR spune că formarea brută de capital fix, adică investiţiile, va constitui principalul motor de creştere a PIB-ului în 2026, şi nu consumul.
Inflaţia va rămâne extrem de ridicată, peste 9%, până în iunie, după care este anticipată o scădere accelerată, astfel încât în decembrie 2026 să ajungă la 3,9%, uşor peste aşteptările anterioare.
În 2027, se estimează că inflaţia va scădea la 2,9%.
Mai jos puteţi citi integral minuta şedinţei Consiliului de Administraţie:
„Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administraţie; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administraţie; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
În discuţiile privind evoluţia inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor în trimestrul IV 2025, la 9,69 la sută în decembrie, de la 9,88 la sută în septembrie, astfel încât pe ansamblul anului trecut ea a crescut cu 4,55 puncte procentuale, în contextul efectelor directe tranzitorii substanţiale exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică, precum şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, resimţite intens şi la nivelul inflaţiei de bază.
S-a observat că descreşterea din trimestrul IV 2025 a fost determinată de scăderi semnificative de dinamică consemnate de preţul combustibililor şi de preţurile LFO, în timp ce rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească, până la 8,5 la sută în decembrie, de la 8,1 la sută în septembrie, pe fondul influenţelor persistente venite din dinamica costurilor salariale şi din nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au făcut referiri la trendul ascendent al dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum ce s-a prelungit în trimestrul IV 2025, dar mai cu seamă la cotele înalte, deşi în descreştere faţă de trimestrul III, ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor din ultimele trei luni ale anului 2025. Totodată, a fost semnalată evoluţia uşor oscilantă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari de pe parcursul trimestrului IV 2025, finalizată cu o creştere şi cu revenirea acestora în decembrie în apropierea limitei de sus a intervalului ţintei. A fost evidenţiată însă şi puterea de cumpărare a consumatorilor, ce a continuat să fie afectată considerabil în trimestrul IV 2025 de nivelul ridicat al ratei anuale a inflaţiei.
S-a sesizat că datele foarte recente privind evoluţia indicelui preţurilor de consum relevă o diminuare marginală a ratei anuale a inflaţiei în ianuarie 2026, la 9,62 la sută, în condiţiile în care scăderile de dinamică înregistrate în această lună pe segmentele energie şi combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţurilor LFO, iar rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut la 8,5 la sută.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au făcut referiri la contracţia minoră consemnată de activitatea economică în trimestrul III 2025, ce implică o accentuare a adâncirii deficitului de cerere agregată în acest interval, relativ în linie cu previziunile din noiembrie 2025. Faţă de perioada similară a anului anterior, avansul PIB s-a mărit însă la 1,7 la sută în trimestrul III 2025, de la 0,3 la sută în trimestrul precedent, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a revenit la o valoare semnificativ pozitivă şi consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat întrucâtva creşterea, surclasând împreună ca influenţă reintrarea pronunţată în teritoriul negativ a aportului variaţiei stocurilor, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă, au reiterat membrii Consiliului.
S-a observat că, potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III, în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută, de la nivelul de 1,7 la sută atins în precedentele trei luni, economia înregistrând astfel la nivelul întregului an o creştere de 0,6 la sută, în încetinire moderată de la 0,9 la sută în 2024.
În urma evaluării indicatorilor cu frecvenţă ridicată, s-a apreciat că descreşterea dinamicii anuale a PIB din ultimul trimestru al anului trecut a fost determinată în principal de scăderea consumului privat, în timp ce mici influenţe de sens opus sunt posibile din partea exportului net, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în octombrie-decembrie 2025, consemnând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul anterior. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor, astfel încât, pe ansamblul anului 2025, primul deficit s-a comprimat uşor, iar cel de-al doilea şi-a temperat considerabil creşterea, au semnalat membrii Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a întrerupt seria descreşterilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025, iar rata şomajului BIM a înregistrat o mică scădere pe ansamblul trimestrului, în timp ce sondajele de specialitate din ianuarie 2026 relevă o slăbire evidentă a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o scădere accentuată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, semnalizând astfel reluarea tendinţei de detensionare a pieţei muncii în perspectivă apropiată.
S-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal din economie şi-a încetinit considerabil descreşterea în trimestrul IV 2025, iar cea din sectorul privat şi-a stopat-o, rămânând pe un palier relativ mai înalt. Totodată, variaţia anuală a costului unitar cu forţa de muncă a revenit la un nivel de două cifre în sectorul servicii în trimestrul III 2025, deşi pe ansamblul economiei a consemnat o nouă scădere pronunţată, iar cea din industrie s-a reamplificat în ultimul trimestru al anului trecut, situându-se la niveluri încă ridicate din perspectiva inflaţiei, precum şi a competitivităţii externe, au remarcat membrii Consiliului.
Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă, având în vedere evoluţia recentă şi anticipată a inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 şi decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. S-a convenit, însă, că în sens opus vor acţiona măsurile de consolidare fiscală implementate în 2025 şi în debutul anului curent, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze pe mai departe cererea de consum şi activitatea investiţională a firmelor. Influenţe similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale şi din conflictele geopolitice, dar şi din extinderea digitalizării şi automatizării, precum şi din recursul la angajaţi extracomunitari, au susţinut membrii Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să descrească în prima lună a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025, iar randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat trendul descendent, atingând minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv în contextul ameliorării percepţiei investitorilor asupra riscului asociat economiei şi pieţei financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuţiei bugetare aferente anului 2025. S-a observat că rata de schimb leu/euro a consemnat o scădere pronunţată în primele zile din ianuarie 2026, însă a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul a continuat să slăbească în prima jumătate a lunii, dar s-a întărit relativ abrupt ulterior, dată fiind deprecierea semnificativă a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate şi a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecţiei bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei. Au fost evocate însă şi conflictele geopolitice extinse şi tensiunile comerciale globale, cu potenţiale repercusiuni asupra volatilităţii de pe piaţa financiară internaţională, precum şi asupra conduitei viitoare a politicii monetare a băncilor centrale majore.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit în decembrie 2025 trendul descendent amorsat în iunie, ajungând la 6,2 la sută, de la 6,8 la sută în noiembrie şi 9,7 la sută în mai 2025. Descreşterea din decembrie a fost provocată integral de componenta în monedă naţională, în condiţiile în care împrumuturile în lei ale societăţilor nefinanciare şi-au accentuat declinul în termeni anuali, în timp ce împrumuturile similare ale populaţiei şi-au redus doar marginal variaţia anuală de două cifre, deopotrivă pe seama evoluţiei creditului pentru locuinţe şi a celui pentru consum şi alte scopuri, au remarcat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecţia precedentă, dar să consemneze în trimestrul următor o creştere mai pronunţată decât cea previzionată în noiembrie 2025. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va cunoaşte în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea îşi va relua descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul II 2027 – ceva mai târziu decât în prognoza precedentă – şi rămânând în jumătatea superioară a intervalului la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,8 la sută în iunie şi să se situeze la 3,9 la sută în decembrie 2026, faţă de valorile de 9,2 la sută, respectiv, 3,7 la sută anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9 la sută, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.
Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflaţiei din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum şi mărirea cotaţiilor unor mărfuri şi eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influenţe vor afecta prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC şi într-o mai mică măsură dinamica inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că acţiunea factorilor pe partea ofertei îşi va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaţionist, dar va redeveni în intervalul următor puternic dezinflaţionistă, pe fondul epuizării efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor.
Balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne însă înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, evocând incertitudinile asociate implicaţiilor expirării la 1 aprilie 2026 a schemei de plafonare a preţului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, dar şi posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei, precum şi traiectoria potenţială a cotaţiei petrolului, în contextul actualelor tensiuni geopolitice.
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aşteptat presiuni neutre sau foarte uşor dezinflaţioniste în perspectivă apropiată, având în vedere probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025, asociată cu slăbirea cererii de consum, dar şi decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum şi dinamica încă ridicată a costurilor salariale din unele sectoare, ce se va prelungi în primele trimestre din anul curent. Presiunile factorilor fundamentali îşi vor accentua însă caracterul dezinflaţionist în semestrul II 2026, iar apoi vor rămâne semnificativ dezinflaţioniste, deşi mai puţin intense decât s-a anticipat anterior, au concluzionat membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este anticipat să crească pe parcursul acestui an – pe fondul progresului corecţiei bugetare –, şi să se restrângă doar uşor în 2027, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
Relevantă din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali a fost considerată şi probabila consolidare în 2026 a structurii ameliorate a cererii agregate în raport cu anul 2024, implicând o contribuţie mărită a investiţiilor la creşterea economică în detrimentul aportului consumului, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial în perspectivă. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca probabila creştere temporară a ratei anuale a inflaţiei din trimestrul II 2026 să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din anii precedenţi.
Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile ridicate ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, iar în trimestrul II 2026 ea va recepta influenţele expirării măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimente de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat, totodată, că efectele dezinflaţioniste anticipate să decurgă din decelerarea creşterii preţurilor importurilor vor fi moderate, inclusiv în contextul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o amplă ajustare descendentă în trimestrul III 2026, iar apoi vor continua să scadă treptat.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în semestrul I 2026 şi pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026 va descreşte gradual, coborând spre finele orizontului proiecţiei sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să scadă la 4,0 la sută în decembrie 2026 şi la 2,1 la sută în decembrie 2027, faţă de nivelurile de 3,8 la sută respectiv 2,3 la sută anticipate anterior pentru decembrie 2026 şi septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică va resimţi intens şi în prima jumătate a anului 2026 efectele măsurilor de consolidare bugetară şi ale nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei – afectând prioritar venitul disponibil real al populaţiei –, dar se va redresa apoi şi îşi va accelera mai evident creşterea în 2027 comparativ cu previziunile precedente, în principal pe fondul influenţelor venite din utilizarea fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU şi din revigorarea cererii externe. În aceste condiţii, deficitul de cerere agregată va continua probabil să se adâncească până la finele anului curent, într-un ritm totuşi încetinit, inclusiv în raport cu previziunile precedente, iar ulterior se va restrânge uşor, atingând astfel valori considerabile pe orizontul proiecţiei, dar mai mici decât cele anticipate anterior, au semnalat membrii Consiliului.
Într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populaţiei va înregistra o creştere foarte modestă din perspectivă istorică în anul curent, dar va redeveni majoritar ca aport în 2027, în timp ce formarea brută de capital fix va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2026 şi îşi va conserva contribuţia însemnată în 2027, în condiţiile continuării creşterii ei robuste, pe fondul atragerii şi utilizării unui volum sensibil mărit de fonduri europene, cu efecte de antrenare şi în sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.
S-a sesizat că din partea exportului net se anticipează un aport marginal pozitiv la creşterea economică în 2026, succedat de un impact uşor contracţionist în 2027, ce implică o corecţie mai modestă a deficitului de cont curent ca pondere în PIB în intervalul 2026-2027 decât s-a anticipat anterior.
Acesta se va menţine astfel considerabil deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Au fost, de asemenea, evidenţiate incertitudinile şi riscurile însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, ce provin din mediul extern, pe fondul conflictelor geopolitice şi al tensiunilor comerciale globale, dar şi în contextul planurilor de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE, au susţinut membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanţa atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”
