BNR: Rata inflaţiei va creşte mai mult decât aşteptările în acest an

Mugur Isarescu Mediafax Foto
  • Specialiștii BNR anunță că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să descrească conform așteptărilor în trimestrul I
  • Aceasta a coborât la 2,8% în martie, de la 3,3% în decembrie 2020
  • Speranţa este ca în 2022 inflaţia să revină pe un trend de scădere cu un nivel de aproximativ 3%

BNR a publicat luni minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie, ședință care a avut loc în 12 mai.

Boardul BNR a discutat mai mult problema inflaţiei care este aşteptată să crească mult mai mult decât aşteptările, respectiv de la 3,4 % la 4,1% în decembrie 2021.

Speranţa este ca în 2022 inflaţia să revină pe un trend de scădere cu un nivel de aproximativ 3%.

De la începutul anului, în întreaga lume se manifestă un trend mai accentuat de creştere a preţurilor, mai ales la materiile prime, care implicit se reflectă în preţurile celorlalte produse.

În România, creşterea preţurilor la energie electrică ca urmare a liberalizării pieţei a dat peste cap prognoza BNR şi implicit şansa de a mai reduce dobânda de referinţă de la 1,25 % la 1%

În acest moment, datorită creşterii inflaţiei, aşteptările economiştilor sunt ca BNR să majoreze dobânda de referinţă, fiind începutul unui proces care va dura. Creşterea economică peste aşteptări, care încă nu a fost înglobată în analizele BNR, aduce şi creşteri de preţuri şi majorarea dezechilibrelor macroeconomice.

BNR începe să fie îngrijorată şi de creşterea deficitului de cont curent, din cauza creşterii deficitului balanţei comerciale.

BNR spune că la mijlocul acestui an este posibilă recuperare în mare masură a pierderii de PIB din T2/2020.

De asemenea, BNR spune că trendul de scădere a dobânzilor se va epuiza în ultimele 3 luni ale acestui an.

Creşterea creditării în lei a făcut ca ponderea leului în împrumuturile din România să ajungă la 70,1%, un record al perioadei post-ianuarie 1996.

Boardul BNR atrage atenţia că o sumă importantă de incertitudine în economie o constituie gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin PNRR, dar şi fondurilor europene aferente noului cadru multianual 2021.

BNR semnalează nefinalizarea PNRR şi pune sub semnul întrebării capacitatea lichidiţională a României de a duce la capât un asemenea proiect.

Minuta BNR: „Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu

„În data de 12 mai 2021, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit într-o şedinţă, la care au fost prezenţi următorii membri: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În referirile la evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puţin decât s-a anticipat, la 3,05 la sută, de la 3,16 la sută în februarie, dar a crescut considerabil faţă de nivelul din decembrie 2020, de 2,06 la sută, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici şi ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul ascensiunii cotaţiei petrolului; acestea au fost doar parţial contrabalansate de influenţele dezinflaţioniste venite de pe segmentele LFO şi produse din tutun, precum şi din decelerarea inflaţiei de bază”.

Minuta integrală transmisă de BNR poate fi consultată aici.