• Bucureștiul e pe ultimul loc în Europa la suprafața verde per locuitor.
• Octavian Berceanu, activist de mediu: „Lipsa spațiilor verzi afectează destul de mult sănătatea locuitorilor, atât fizic, cât și psihic” 
• Octavian Berceanu: „Digitalizarea nu schimbă calitatea aerului în București” 

Bucureștiul este campion la poluare. Capitala e sufocată de praf, iar lipsa spațiilor verzi face situația și mai dramatică. Registrul Spațiilor Verzi, proiectul care ar trebui să facă ordine în acest haos, zace uitat prin sertare. În timp ce alte orașe își măresc suprafețele verzi, noi ne străduim cu doar 7,1 metri pătrați pe cap de locuitor. În acest moment, Bucureștiul e pe ultimul loc în Europa la suprafața verde per locuitor.

Cum afectează lipsa spațiilor verzi sănătatea locuitorilor din București

Octavian Berceanu, activist de mediu: „Lipsa spațiilor verzi afectează destul de mult sănătatea locuitorilor, atât fizic, cât și psihic. Ai nevoie de aceste spații verzi și de proximitatea lor față de zona în care locuiești, muncești sau îți petreci cea mai mare parte a timpului, pentru a te putea plimba. Registrul spațiilor verzi, la care făceați referire, reprezintă doar o digitalizare a evidenței acestora; el nu ține loc de spațiu verde și nici nu reduce poluarea în vreun fel.” 

Cum poate fi diminuată poluarea din București

Octavian Berceanu: „Poluarea din București ar trebui diminuată prin alte măsuri, cum ar fi reducerea traficului în centrul orașului pentru mașinile care sunt sub norma Euro 4 și combaterea poluării periferice a Bucureștiului. Aceasta din urmă este resimțită în mod special atunci când Bucureștiul devine o insulă de căldură și atrage, dimineața și seara, aerul poluat din proximitatea sa. În aceste zone ar trebui să fie prezentă Garda de Mediu. Digitalizarea nu schimbă calitatea aerului în București. Acțiunile ferme ale instituțiilor statului sunt cele care pot îmbunătăți calitatea aerului din oraș”.

Octavian Berceanu: „Șantierele reprezintă un focar major de poluare”

Octavian Berceanu: „În București, străzile nu sunt spălate corespunzător, iar praful care se acumulează, chiar dacă uneori este măturat sau îndepărtat ocazional de ploaie, necesită o curățare adecvată cu detergenți și solvenți. Aceasta este esențială, deoarece, dacă ne uităm în jur, praful este doar mutat dintr-o parte în alta de trafic și șantiere, însă nu există o curățare eficientă a șoselelor și străzilor. Pe de altă parte, șantierele reprezintă, de asemenea, un focar major de poluare cu particule, la fel ca și groapa de gunoi de lângă București”.

Citește și

• Guvernul Ciolacu ar putea ajunge cu deficitul bugetar la 10% din PIB. Ce consecințe va suporta România
• Un bărbat fără adăpost din Seattle vrea să fie primarul orașului. Joe Molloy și-a pierdut casa în pandemie și trăiește în cort
• Ryanair mărește de anul acesta o serie de taxe și penalități. Ce trebuie să știi dacă pleci în vacanță