Care este bugetul alocat infrastructurii, din cei 80 de miliarde de euro de la UE

• România ar putea primi de la UE 80 de miliarde de euro: 33,5 de miliarde pentru daunele provocate de COVID, plus 46,3 miliarde de euro pentru bugetul 2021-2027.
• Reprezentanţii Ministerului Transporturilor estimează că din cele 80 de miliarde de euro, vor primi 12,9 miliarde.
• Din cele 12,9 miliarde de euro estimate, 5,9 miliarde fac parte din buget şi 7 miliarde din planul de redresare NextGenerationEU.

Pentru a realiza investiţiile promise în domeniul rutier, feroviar, naval şi aerian pe perioada 2020-2030, ministrul Transporturilor estimează un cost total de 72,4 miliarde de euro.

Pe hârtie, aceşti bani ar trebui să vină din trei părţi:

• Alocarea a 2% din PIB, până în 2030, care înseamnă în jur de 4 miliarde de euro pe an;
• Estimarea de 12,9 miliarde de euro din maximul de 80 pe care l-am putea obţine de la UE;
• Restul sumei se bazează pe împrumuturi.

Aşadar, în 10 ani ţi se promit 3.000 de kilometri de autostradă şi drumuri expres, pe lângă cei 400 aflaţi în lucru.

Ţi se promit căi ferate de mare viteză, trenuri metropolitane şi modernizări de tot felul. Doar că facem planuri cu bani pe care încă nu îi avem. 

„Ceea ce duce pentru perioada 2021-2027 la un total de 12,9 miliarde de euro. Alocăm la această sumă acei 2 % din PIB, care după cum vedeţi va fi suma esenţială fără de care investiţiile nu vor putea fi realizate, mai rămân 9,5 miliarde de euro care sunt alocate pentru împrumuturi”, explică Felix Ardelean, director general DGOIT.

Planuri preluate din anii ’60-’70

„Planurile acestea propuse nu sunt noi, multe dintre ele sunt preluate chiar din anii ’60-’70, cel puţin la autostrăzi aşa de principiu axele, coridoarele nu sunt ceva nou”, afirmă Cristian Marin, membru al Asociaţiei Metrou Uşor.

„Sunt, momentan, doar nişte desene frumoase, ca să spun aşa, depinde foarte mult de ce autorităţi vor veni şi să se facă o planificare cât de cât mai realistă, nu 3000 de kilometri în 10 ani, să spun, nu ştiu, 100 de kilometri în doi ani ar fi, de exemplu”, adaugă Cristian Marin.

• România a aprobat utilizarea bazelor sale militare pentru „operațiunile militare defensive” din Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la solicitarea Administrației Trump, anunță Oaia Țoiu
• Trump respinge „rapoartele false” potrivit cărora Statele Unite și Iranul nu ar mai purta negocieri de pace: „Discuțiile au continuat fără întrerupere. E timpul să facem un acord”
• Controverse privind contractele SAFE: Ministerul Afacerilor Interne a făcut mai multe achiziții, dar lipsesc armele de asalt, dronele și sistemele antidrone care ar fi trebuit cumpărate de la producătorii români
• Nicușor Dan a făcut un „cadou” neașteptat propagandei ruse. Cum a profitat Kremlinul de declarațiile Președintelui României după incidentul cu drona de la Galați
• În mâinile cui este Apărarea României? Generalul Gheorghiță Vlad e suspectat de corupție la DNA, în timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, recunoaște că Armata Română nu poate doborî o dronă