- Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență, a semnat un ghid prin care școlile trebuie să amenajeze adăposturi pentru elevi și profesori – de regulă în subsoluri și încăperi fără geamuri – și să oprească orele imediat la un mesaj RO-ALERT.
- Planul se lovește însă de realitatea școlilor publice supraaglomerate din marile orașe, care nu au spații conforme
- „Cele mai multe școli abia reușesc să găsească spații pentru desfășurarea orelor de curs”, spune Iuliana Constantinescu, președinte de asociație de părinți.
Școlile din România trebuie să își pregătească din timp spații în care elevii și personalul să se poată adăposti în cazul unei alerte aeriene privind posibila prezență sau cădere a unei drone.
Recomandările au fost transmise de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de Raed Arafat, către Ministerul Educației, în contextul incidentelor recente cu drone produse în apropierea teritoriului României.
Documentul, semnat de secretarul de stat Raed Arafat, stabilește o serie de măsuri simple pe care școlile trebuie să le cunoască și să le poată aplica rapid atunci când este emis un mesaj RO-ALERT de tip „alarmă aeriană – drone”.
Recomandările au fost transmise mai departe către inspectoratele școlare, iar ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, le-a cerut directorilor și profesorilor să le explice elevilor într-un mod adaptat vârstei și fără dramatizare.
Unde ar trebui să fie adăpostiți elevii
Prima măsură este una care trebuie luată înaintea unei eventuale alerte: fiecare școală trebuie să identifice spațiile în care copiii și angajații se pot adăposti.
DSU indică, printre variante, subsolurile amenajate și încăperile interioare fără ferestre sau cu cât mai puține geamuri. Sunt menționate inclusiv holurile centrale, sălile fără ferestre și vestiarele interioare situate la niveluri inferioare.
Logica acestor recomandări este reducerea expunerii la ferestre și la pereții exteriori ai clădirii, în eventualitatea unei explozii sau a căderii unor fragmente.
În momentul primirii alertei, activitatea didactică trebuie oprită, iar elevii trebuie conduși către spațiile stabilite anterior. Copiii trebuie ținuți departe de ferestre, balcoane, uși exterioare, pereți de sticlă și fațade.
Ce se întâmplă dacă elevii sunt în curtea școlii
Procedura este diferită pentru copiii aflați în aer liber.
La primirea alertei, elevii aflați în curtea școlii sau la activități sportive în exterior trebuie introduși în cea mai apropiată clădire, pe traseul cel mai scurt. Ideea este ca deplasarea în aer liber să fie redusă la minimum.
După intrarea în clădire, elevii nu trebuie să părăsească spațiul de adăpostire până la încetarea oficială a alertei. Cadrelor didactice le revine inclusiv responsabilitatea de a transmite informații clare și de a evita apariția panicii.
Părinții nu își pot lua copiii în timpul alertei
Una dintre cele mai importante prevederi pentru familii este că părinții nu trebuie să vină să își preia copiii în timpul unei alerte aeriene.
Măsura poate părea contraintuitivă, mai ales pentru părinții care ar dori să ajungă imediat la școală, însă recomandarea DSU urmărește tocmai reducerea deplasărilor în aer liber în perioada în care există un pericol aerian.
În practică, o plecare precipitată a elevilor din școală ar putea crea un risc suplimentar: copiii și părinții s-ar afla în exterior exact în intervalul în care autoritățile recomandă adăpostirea.
Problema reală: unde vor încăpea toți elevii?
Recomandările DSU scot la iveală însă o problemă dificilă pentru multe școli din România: lipsa spațiilor suficiente pentru adăpostirea elevilor și a personalului.
În special în marile orașe, numeroase unități de învățământ funcționează deja la capacitate ridicată. Sălile de clasă sunt ocupate aproape integral, iar spațiile auxiliare sunt folosite pentru activitățile curente. În aceste condiții, identificarea unui loc sigur în care să poată fi adăpostiți simultan sute de elevi și angajați poate deveni o provocare.
Problema este și mai complexă în școlile cu efective foarte mari, unde numărul persoanelor care ar trebui protejate poate ajunge la câteva sute sau chiar peste o mie. Nu este suficient ca o unitate de învățământ să indice, pe hârtie, un subsol sau o încăpere fără ferestre. Spațiul respectiv trebuie să aibă o capacitate suficientă și să poată fi accesat rapid de toate clasele.
În cazul unei alerte, fiecare minut contează. Conducerea școlii trebuie să știe unde merge fiecare clasă, pe ce traseu, cine coordonează deplasarea și dacă spațiul ales poate găzdui efectiv numărul de persoane pentru care a fost desemnat.
Astfel, pregătirea pentru o eventuală alertă de dronă nu se rezumă la existența unei proceduri scrise, ci presupune o evaluare concretă a infrastructurii fiecărei școli, identificarea spațiilor disponibile și, acolo unde acestea nu sunt suficiente, găsirea unor soluții alternative.
Pregătirea psihologică devine parte din procedură
Un alt element important este modul în care informația ajunge la copii. Ministrul Educației a insistat că procedurile trebuie explicate fără dramatizare.
„Pregătirea nu înseamnă panică. Înseamnă responsabilitate”, a transmis Mihai Dimian.
În unele școli, pregătirea pentru situații de urgență este deja inclusă în activitățile periodice cu elevii și profesorii. Scopul este ca, în momentul unei alerte, copiii să nu fie nevoiți să decidă singuri ce trebuie să facă, ci să urmeze o procedură deja explicată.
Calmul personalului didactic este esențial într-o astfel de situație, deoarece profesorii sunt cei care trebuie să coordoneze deplasarea claselor și să mențină elevii în spațiile stabilite până la ridicarea alertei.
România nu este singura țară europeană care își adaptează școlile
Măsurile românești apar într-un context european în care mai multe state de pe flancul estic al NATO își adaptează sistemele de protecție civilă după experiența războiului din Ucraina și după intrările accidentale sau neautorizate ale unor drone în spațiul aerian.
Un exemplu este Estonia. În orașul Tartu, aflat la aproximativ 45 de kilometri de granița cu Rusia, școlile și grădinițele au început să își pregătească spații de adăpostire și să aplice folii de protecție pe ferestre. Măsura are un scop precis: dacă o explozie produce spargerea geamurilor, folia poate reduce împrăștierea cioburilor și, implicit, riscul de rănire.
În iunie, școlile din Tartu au fost instruite să își ducă elevii în adăposturi după ce o dronă se apropia de zonă. Autoritățile estoniene au elaborat și recomandări publice privind reacția la alerte aeriene: adăpostirea în cea mai apropiată clădire, preferabil la un nivel inferior și departe de ferestre.
Experiența Estoniei arată și un alt aspect important: pregătirea nu se limitează la existența unui adăpost. Autoritățile locale au luat în calcul inclusiv transformarea unor spații precum săli de sport sau piscine în zone de adăpostire și organizarea unor exerciții pentru profesori și elevi.
Polonia pune accent și pe pregătirea pentru operarea dronelor
Polonia merge pe o altă direcție, complementară protecției fizice: pregătirea tinerilor pentru tehnologia dronelor.
Pentru anul școlar 2026–2027, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat extinderea pregătirii privind operarea vehiculelor aeriene fără pilot în clasele cu profil militar. Oficialul a argumentat că experiența războiului din Ucraina a arătat importanța pregătirii operatorilor de drone.
În paralel, în Polonia sunt organizate și programe de pregătire practică pentru cadeți din clasele cu profil de servicii în uniformă, cu module dedicate dronelor și utilizării acestora în domeniul securității și apărării.
De ce sunt tratate dronele ca o problemă de protecție civilă
Dronele nu mai reprezintă exclusiv o problemă militară. În ultimii ani, apariția lor în apropierea unor obiective civile a obligat autoritățile să regândească procedurile de avertizare și protecție a populației.
România a avut deja mai multe situații în care autoritățile au emis mesaje RO-ALERT în contextul unor drone sau al unor posibile obiecte aeriene.
În mai 2026, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați, autoritățile au transmis mesaje RO-ALERT înaintea impactului. Potrivit declarațiilor lui Raed Arafat, alerta a fost emisă în contextul urmăririi traiectoriei dronei. Incidentul a demonstrat concret că avertizarea poate ajunge cu doar câteva minute înaintea unui impact.
În iunie, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța. Autoritățile au izolat zona și au emis ulterior mesaje RO-ALERT pentru Constanța și Tulcea, pe fondul posibilității existenței altor drone.
Aceste incidente explică de ce autoritățile pun accent pe reacția rapidă: într-o situație reală, intervalul dintre avertizare și momentul în care obiectul ajunge într-o anumită zonă poate fi foarte scurt.
Ce trebuie să rețină elevii și părinții
Procedura transmisă școlilor poate fi redusă la câteva reguli:
- La RO-ALERT: se oprește activitatea și se urmează imediat indicațiile profesorilor.
- Dacă ești în curte: intri în cea mai apropiată clădire, pe traseul cel mai scurt.
- În interior: te îndepărtezi de ferestre, uși exterioare, balcoane și pereți de sticlă.
- În spațiul de adăpostire: rămâi acolo până la încetarea oficială a alertei.
- Părinții: nu vin să își preia copiii în timpul alertei.
- Dacă este găsită o dronă căzută: nu trebuie atinsă sau abordată; autoritățile trebuie anunțate, deoarece obiectul poate reprezenta în continuare un pericol. Recomandări similare sunt publicate de autoritățile estoniene pentru populație.
