- La Summitul NATO de la Ankara din iulie se va susţine introducerea conceptului de NATO 3.0.
- Statele Unite şi-au informat deja aliaţii că vor reduce substanţial aeroanvele şi navele din Europa, dar şi numărul de militari din planurile pentru criză şi război.
- NATO 3.0, a spus Hegseth, este o întruchipare post-Război Rece a alianţei, cu accent pe capacităţi militare reale gata să descurajeze amenințările pe continentul european şi care este condusă de europeni, nu de SUA.
La Summitul NATO de la Ankara din iulie se va susţine introducerea conceptului de NATO 3.0, explicat cel mai bine chiar de şeful Pentagonului, Pete Hegseth, la Bruxelles, pe 18 iunie: „Ne dublăm efortul de a face din NATO ceea ce a trebuit să fie întotdeauna: o alianţă echilibrată, cu Europa în fruntea propriei sale apărări – NATO 3.0”.
Departamentul de Război intenţionează să îşi revizuiască poziţia şi amprenta în Europa pentru a determina modul în care SUA sprijină NATO, cum susţin partenerii NATO şi dacă ceea ce se întâmplă pe teren reflectă ceea ce preşedintele Donald J. Trump şi secretarul de război Pete Hegseth cred că ar trebui să fie alianţa, a transmis şi Pentagonul într-un comunicat de presă.
Statele Unite şi-au informat deja aliaţii că vor reduce substanţial aeroanvele şi navele din Europa, dar şi numărul de militari din planurile pentru criză şi război, scrie Monitorul Apărării și Securității.
„Va implica consultări cu Congresul SUA şi cu aliaţii noştri”, a spus Hegseth. „Va fi conceput pentru a se asigura că NATO se îndreaptă rapid şi ireversibil către Europa, îndreptându-se pentru a-şi asuma responsabilitatea principală pentru apărarea Europei, pentru a se asigura că forţele noastre sunt pregătite pentru nevoile globale ale Americii şi pentru a se asigura că accesul, baza şi survolul nostru sunt clar delimitate şi asigurate”.
NATO 3.0, a spus Hegseth, este o întruchipare post-Război Rece a alianţei, cu accent pe capacităţi militare reale gata să descurajeze amenințările pe continentul european şi care este condusă de europeni, nu de SUA.
În această situaţie, planurile de luptă ale Alianţei ar trebui revizuite, la fel şi planurile fiecărei ţări aliate. Golul lăsat de SUA ar trebui înlocuit de ţările europene, care însă nu au această capacitate în acest moment, probabil cu excepţia Turciei.
În plus, fiecare ţară trebuie să se pregătească mai bine pentru apărare, conform articolului 3 al Tratatului Nord Atlantic. Acesta obligă fiecare stat membru să-şi menţină şi să-şi dezvolte propria capacitate individuală şi colectivă de a rezista unui atac armat, prin eforturi proprii continue şi prin asistenţă reciprocă.
Era „vine NATO şi SUA să ne apere” s-a încheiat. Fiecare ţară este obligată să-şi dezvolte apărarea
În actualul context, fiecare ţară aliată trebuie să-şi consolideze, în primul rând, apărarea, pentru a descuraja şi a face faţă unui atac. Sunt deja ţări aliate care îşi cresc numărul de militari, schimbă documentele de planificare, se dotează pentru un război teritorial cu drone şi cresc gradul de rezilienţă al societăţii.
Politica SUA are logică şi trebuie văzută din prisma Administraţiei Trump care consideră cu nu are rost să rişte viaţa militarilor şi să cheltuie bani pentru apărarea unor ţări care nu fac nimic să fie mai sigure.
De exemplu, cazul României. Sunt două analize strategice ale apărării, în 2024 şi 2026, unde se arată că numărul minim de militari în activitate ar trebui să fie de 120.000. Ce a făcut România să corecteze această situaţie? Nimic.
De asemenea, se arată că structura de forţe va fi revizuită. Nu s-a întâmplat nimic.
Se mai specifică faptul că România trebuie să fie pregătită pentru un conflict armat de amploare. La fel, nu s-a făcut nimic.
În legătură cu rezilienţa populaţiei, pregătirea rezerviştilor, la fel nu s-a făcut nimic. Şi mă refer la pregătirea rezerviştilor pentru război, cu participarea la exerciţii, nu o şedinţă de tragere la 10 ani.
Am trecut în 2022 că vom cheltui 2,5% din PIB pentru apărare, dar niciodată nu am atins acest nivel.
Pentru apărare teritorială, orice ţară are nevoie de o structură armată echilibrată, care să poată acoperi toate zonele vulnerabile, dar şi o rezervă pregătită şi motivată. Polonia are ca ţintă un milion de militari în activitate şi rezervă. Finlanda, o ţară cu 5,5 milioane locuitori, are deja o armată cu un milion de militari în activitate şi rezervă gata de luptă, conform ministrului apărării.
Politicienilor români le este frică să rezolve lipsa acută de militari din Ministerul Apărării, de frica reacţiei populaţiei. S-a recurs la o mită pentru serviciul militar voluntar, cu 2.000 de locuri anul acesta, unde cei care trec prin programul de patru luni vor primi la vinal 6.000 de euro. Numărul este nesemnificativ, în condiţiile în care anual sunt scoşi din evidenţa rezervei generale peste 100.000 de militari. Este o altă măsură care se face pentru a arăta că lucrăm, nu pentru a rezolva o problemă.
