- La fabrica din Victoria se vor produce 300.000 de încărcături modulare
- Bolojan: vom aproba într-o ședință CSAT programele de înzestrare prin SAFE
- Rheinmetall investește 400 milioane euro și România 120 milioane euro
- Din 2026, România primește obuziere Tunet și tancuri Abrams
- Construcția fabricii va începe în 2026 și se va finaliza în 2029
- România construiește și o fabrică de muniție de artilerie cu General Dynamics din SUA
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni semnarea unui contract de asociere cu grupul german Rheinmetall pentru crearea unei fabrici de pulberi în Victoria, județul Brașov.
Investiția strategică în România a producătorului german de armament va depăși 500 milioane de euro și va genera aproximativ 700 de noi locuri de muncă. Pirochim Victoria va deține o participație de 49% în noua companie, iar Rheinmetall, de 51%. Investiția totală depășește 400 de milioane de euro din partea Rheinmetall și Rheinmetall Victoria S.A, la care se adaugă contribuția României, de 120 de milioane de euro, precum și sprijinul oferit prin programele europene ASAP, 47 de milioane de euro, și SAFE.
Ce reprezintă această investiție pentru Armata României?
Se vorbește de 10 ani de faptul că în România nu mai se produc pulberi. Aceste pulberi necesare muniților, atât de infanterie, dar în special de artilerie și tancuri, se importau.
Majoritatea se importă din Serbia și tot timpul au fost considerate un risc de securitate importurile acestea de munitii, deoarece în caz de conflict, lanțul de aprovisionare se poate rupe oricând.
Acum s-a semnat; dar este doar un punct din ce s-a discutat. S-a discutat de programul SAFE în general, Rheinmetall vrea să mai prindă și alte contracte în Armata României – cel de tancuri, care este de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri, și cel pentru mașini de lupta infanterie, unde și acolo contractul cel puțin în prima fază este de 2,5 miliarde de euro. Practic, nu are Armata atâția bani, câte echipamente ar putea să ne facă Rheinmetall. Din cei 16,6 miliarde de euro, dacă scădem infrastructura, sunt 11 miliarde, din care Ministerul Apării Naționale va primi 7, iar restul vor merge la Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații.
Din toți acești bani, Rheinmetall vrea să prindă o felie cât mai mare. De altfel, mai trebuie subliniat și altceva – faptul că se începe construirea de astfel de fabrici în România.
Până acum, Ministerul Apărării Naționale a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro, dar în special cu o companie din Statele Unite, din Coreea, din Israel, fără un offset solid – însă acum vedem că trebuie să ne bazăm în continuare pe Europa pentru securitate și, în achiziții, se va face probabil această reorientare către companii din Europa.
Când vor fi gata aceste facilități?
România nu merge pe varianta Bulgariei, de exemplu, care face cu Rheinmetall și muniții și pulbere.
România merge pe două contracte separate, facem pulberi cu Germania, Rheinmetall, iar muniții de 120 și 150 de milimetri cu o companie General Dynamics din Statele Unite.
Anul viitor, România, Armata Română va primi primele tancuri Abrams, calibru 120 de milimetri și primele obuziere Tunet din Corea de Sud, calibru 155 de milimetri. Practic trecem pe calibre NATO la tancuri și artilerie grea, dar aceste fabrici de abia vor începe să fie construite de anul viitor. Probabil vor fi gata prin 2029 – am văzut că au transmis persoanele oficiale. Probabil din 2030 se va începe producția acolo, deci ele vin cu 5 ani întârziere față de achizițiile Ministerului Apărării Naționale. Din această cauză, Șeful Apărării Gheorghiță Vlad, care știa că se vor face aceste contracte, încă din 2022 presa Ministerul Economiei să pună în producție aceste uzine. Nu s-a întâmplat nimic. De asemenea, cel mai probabil este o ruptură între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei.
Ministrul Apărării s-au reprezentat din Ministerul Apărării, nu prea am văzut astăzi. Pe acolo au fost de la Ministerul Economiei, au fost de la Cancelarea Premierului, practicei care se ocupă cu programul SAFE. Dar să nu uităm totuși că beneficiarii sunt în special Ministerul Apărării care va lua felia cea mai mare, cum a zis mai devreme, de 7 miliarde de euro.
România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE pentru producție militară. Cum ar trebui să îi folosim smart?
Da, nu sunt doar pentru producție militară. Ar fi fost bine dacă erau doar pentru producție militară. Doar 11 miliarde sunt pentru achiziții militare, restul sunt pentru infrastructură rutieră, feroviară și portoară. Avem nevoie de această infrastructură.
Din cei 11 miliarde, 7 miliarde merg la Ministerul Apărării, restul de 4 miliarde la Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații.
Până pe 29 noiembrie, România trebuie să trimită la un european lista pentru SAFE.
Premierul Bolojean spunea că se va face această listă și va fi discutată. Este mare bătălie pe acești bani, dar trebuie să nu uităm că nu sunt bani dați gratis, ci sunt împrumuturi. E drept, cu o dobândă de 3,5% jumătate din cât plătește Guvernul României în acest moment, cu o perioadă de grație de 10 ani, pe o perioadă de 40 de ani, dar aceste sume colosale le vom plăti noi sau cei care vor veni după noi și trebuie să le facem cu mare, mare grijă și, din păcate, se merge foarte mult pe echipamente clasice și mai puțin pe echipamente moderne care sunt acum în Ucraina, și anume pe drone, pe echipamente robotizate cu Inteligență Artificială.
România pare că vrea să ajungă ca înarmare la nivelul anului 2000 fără să gândească că aceste echipamente vor intra în dotarea militarilor după anul 2030, când deja vorbim de arme de generație A5, A6, nu are rost să ne dotăm acum cu arme din generația A4.
Vom vedea lista peste câteva săptămâni și atunci putem veni cu mai multe detalii. Deci, tocmai în 2030 ne dotăm cu echipament de anii 2000.
Ar trebui să schimbăm această strategie?
Da, ar fi trebuit de mult schimbată strategia de înzestrare. Din păcate, ministrul Ionuț Moșteanu spunea că dronele nu sunt în acest moment o prioritate, deoarece este o tehnologie care se schimbă foarte des.
Americanii, de exemplu, ca să poată să introduc aceste drone, au făcut aceste echipamente, le-au trecut la consumabile, exact ca muniția, tocmai pentru a da posibilitatea militarilor să se antreneze cu drone și să schimbe multe, multe generații de drone.
În România, li s-a părut mult mai ușor să nu treacă la antrenamentul cu drone și să meargă în continuare pe sistemul acesta clasic cu tancuri, cu blindate, cu manevre de oameni, fără să se gândească că în acest moment, în Ucraina, peste 60% din ținte sunt doborâte cu drone, fără să țină seama de faptul că Ucraina și Rusia se dotează – doar anul acesta, cu 2 milioane de drone cu rază mică, până în 40 de kilometri și cu 30-50.000 de drone cu rază mare, până în 2000 de kilometri.
România nu are strategie nici pentru dronele mici FPV, dar nici pentru drone mari cu rază de peste 2000 de kilometri – drone care costă foarte puțin și de 50 de ori mai puțin decât o rachetă pe care oricum România nu are.
Racheta cu raza cea mai lungă este cea tactică balistică de la HIMARS care bate 300 de kilometri. Deci la peste 300 de kilometri, în acest moment, Armata României nu are cu ce lovi.